Exodul de inteligenţă din Republica Moldova

Exodul de inteligenţă sau plecarea în masă a tinerei generaţii peste hotare este un fenomen trist care se atestă în ultimii ani. Statisticile spun că fiecare al patrulea tânăr planifică să plece peste hotare pentru a lucra (64% dintre aceste persoane sunt din mediul rural, 16% – din Chișinău), fiecare al treilea tânăr are dubii că în viitor va lucra conform specialității, iar 1 din 3 tineri doresc să se stabilească în străinătate.Totuşi, de ce pleacă tinerii din ţară?

Am întrebat absolvenţi, studenţi stabiliţi peste hotare şi profesori despre explicaţia exodului generaţiei tinere şi toţi au răspuns unanim: „Nu este viitor în Moldova.”

Vrem un viitor mai bun

Majoritatea tinerilor părăsesc ţara, pentru că nu văd niciun viitor profesional la ei acasă, iar alţii – pentru că serviciul pe care îl practică aici nu este suficient de remunerat ca să le permită să aibă minimum necesar pentru existenţă. Tinerii care au dubii că în viitor vor lucra conform specialității argumentează această nesiguranță prin faptul că ”există puține locuri de muncă pentru specialitatea lor”.

Marcel are 15 ani şi este proaspăt absolvent al unui gimnaziu. La această vârstă el are deja planuri pentru viitor şi ştie, cu siguranţă, ce specialitate doreşte să îmbrăţişeze. El doreşte să-şi facă studiile de jurist la o facultate din România, fapt care îi va permite să obţină o diplomă recunoscută la nivel european şi, ulterior, încadrarea într-un serviciu care să-i asigure un viitor decent.

Ofertă educaţională mai bogată

Instituţiile de învăţământ de peste hotare oferă posibilităţi variate de alegere a unei specialităţi şi a unui domeniu de activitate în care să poată aplica cunoştinţele obţinute pe parcursul anilor de studii.

Tinerii pleacă din țară în special ca să studieze, iar studiile arată că 1 din 3 tineri doresc să se stabilească în străinătate. De cele mai multe ori tinerii nu se întorc în țară după ce termină studiile liceale sau masterale, pentru că diplomele pe care ei le primesc au valoare și le asigură un serviciu și un salariu mai mare decât în Moldova.

Veronica Spânu este stabilită de trei ani în România şi îşi face studiile la Liceul de Arte Plastice din Timişoara. „Când trăiesc în altă țară, tinerii au și oportunitatea de a descoperi orașe și locuri noi. De exemplu, şcolile și universitățile internaționale organizează, în mod regulat, excursii prin care tinerii pot să viziteze orașe și monumente cu o istorie de mii de ani.”

Veronica planifică să-şi continue studiile în domeniul arhitecturii la Universitatea din Vest din Timişoara, iar apoi să depună dosarul pentru proiectul Edmundo (a World of Education – un proiect ce ţine de consiliere şi asistenţă gratuită pentru admiterea la instituţii de învăţământ superior din Europa) din Amsterdam, Olanda.

Lipsa de perspectivă

Tinerii se lovesc adeseori de problema lipsei de perspectivă, iar lipsa acesteia este un alt factor care îi face pe tineri să plece din ţară. Majoritatea tinerilor de azi nu se mai mulțumesc cu un serviciu oarecare și cu un salariu insuficient. Elevii și studenții cu rezultate bune și foarte bune privesc în perspectivă și nu văd nimic. Ei își doresc o carieră, dar țara în care s-au născut nu poate să le ofere această șansă, iar acest lucru îi determină să-şi îndrepte planurile de viitor peste hotarele ţării.

Mulţi tineri şi liceeni au ocazia să viziteze diferite ţări din Europa şi să descopere noi perspective acolo. Prin comparaţie cu sistemul de învăţământ din Republica Moldova, tinerii ajung să descopere şi să înţeleagă că sistemul de învăţământ din Europa este mai puţin birocratizat, oferă studii de calitate şi diplome recunoscute la nivel internaţional. Acest fapt le permite să-şi găsească profesii cu perspectivă care să le asigure o viaţă decentă.

De ce pleacă profesorii?

Nu doar tinerii, dar şi profesorii aleg să emigreze. Majoritatea sunt nevoiţi să se reprofileze, pentru a fi în stare să-şi întreţină existenţa, iar alţii, din fericire, reuşesc să activeze în acelaşi domeniu şi să-şi continue vocaţia, doar că pe un pământ străin.

Pentru mulţi profesori care au ales să plece din ţară a devenit tot mai dificil să facă faţă sistemului de învăţământ birocratic şi multitudinii de acte care trebuie îndeplinite în mod sistematic.

O altă cauză din care profesorii nu rezistă în sistemul actual de învăţământ sunt drepturile copiilor şi lipsa lor de responsabilităţi. Aşa se face că copiii au fost informaţi şi li s-a vorbit mult despre drepturile lor şi mai puţin le-au fost prezentate responsabilităţile. În aşa mod, ei au început să-şi scuze lenevia şi lipsa de respect, iar profesorul a devenit limitat în măsurile de responsabilizare a elevilor şi studenţilor.

Cum putem salva ţara?

Emigrarea pentru studii poate fi un beneficiu valoros dacă acești tineri se întorc în țară. Este important doar de înțeles cum ar putea ei să fie motivați să revină şi să aplice cunoştinţele şi experienţa pe care le-au dobândit în afara ţării.

Biblia vorbeşte despre mai mulţi tineri care au fost duşi în ţări străine, împotriva dorinţei lor, spre deosebire de actuala tânără generaţie, care o face în mod benevol. Chiar şi printre străini fiind, ei au lucrat spre binele ţării lor şi au căutat să facă o schimbare în ea. Estera a ajuns să fie dată de soţie unui împărat păgân. Poziţia de împărăteasă, însă, a ajutat-o să anihileze decretul împăratului de nimicire a poporului evreu.

Iosif a fost trimis în Egipt ca să salveze poporul Israel de foamea care ameninţa ţara şi să le păstreze cu viaţă sămânţa.

Daniel, aflându-se în robia babiloniană, a stăruit pe lângă împărat şi a obţinut un decret prin care evreilor li s-a permis să se întoarcă în ţară şi să reconstruiască zidurile Ierusalimului, care au rămas dărâmate timp de 70 de ani.

Vedem că toţi aceşti tineri au atins un grad înalt de dezvoltare intelectuală şi au căpătat poziţii înalte, dar ei nu au uitat de ţara din care au plecat şi au lucrat pentru bunăstarea ei.

Viitorul începe acasă. Tinerii sunt viitorul ţării, dar cât de mult îi pasă ţării de viitorul lor?

Dumnezeu să ne ajute pe fiecare din noi să conştientizăm că putem construi un viitor şi în ţara noastră.