Întrebare:
Mă frământa un lucru: de ce așa de multe denumiri sunt la bisericile creștine evanghelice, cineva se numește baptist, cineva se numește evanghelic, cineva se numește ortodox evanghelic. Spuneți-mi va rog cine da toate denumirile acestea. Vad ca oamenii foarte agresiv reacționează la denumiri. Cum ar trebui sa ne identificam mai corect?
Am scris anterior mai multe articole în care abordat diferite aspecte ale acestei întrebări:
- Despre credinţa adevărată şi deosebirile dintre confesiunile creştine
- Ce este secta?
- Va pedepsi Dumnezeu pe părinţii a căror copiii îşi schimbă confesiunea?
Motivele sunt multe şi diferite pentru care există mai multe denumiri ale bisericilor evanghelice. Iniţial creştinii s-au numit ucenici ai Domnului Isus şi pentru prima dată au început să fie numiţi creştini în Antiohia. Despre aceasta ne relatează cartea Faptele Apostolilor. Apoi, Biserica întreagă se numea catolică şi partea răsăriteană a început să se identifice ca şi ortodoxă (drept slăvitoare) în contrast cu ereziile care au apărut la acea perioadă. Cu părere de rău, multele tradiţii şi învăţături omeneşti au afectat cu trecerea secolelor atât Biserica din răsărit cât şi cea din apus şi rezultatul a fost ceva total diferit de învăţătura creştină lăsată de Domnul Isus Hristos. Totdeauna au existat tendinţe şi încercări de întoarcere la învăţătura simplă şi curată a Domnului Isus aşa cum o găsim pe paginile Noului Testament şi astfel au apărut noi confesiuni.
Cele mai multe confesiuni au apărut din pricina diferenţelor doctrinare. Baptiştii nu recunosc botezul pruncilor ci doar al persoanelor care au crezut din toată inima în Domnul Isus Hristos şi au întrat în Noul Legământ cu El prin naşterea din nou, aşa cum găsim scris în Noul Testament. Creştinii după Evanghelie au o formă diferite de administrare şi de slujire în adunare iar când spuneţi ortodocşi-evanghelici, chiar nici nu ştiu la ce vă referiţi. Poate îmi daţi mai multe informaţii în acest sens.
Zilele acestea mi-a cerut sfatul un bărbat al cărui soţie a aderat la o confesiune care mi se pare mai degrabă a fi o erezie din moment ce consideră că toate confesiunile existente din lume nu sunt Biserica şi aceasta din pricina denumirilor şi diferenţelor confesionale pe care le poartă. Dar i-am spus acelui bărbat, că din moment ce soţia lui se poartă aşa şi nu se mai identifică cu nici una din denominaţiile existente, ea şi adepţii acelei erezii au lansat o alta denumire pentru că oamenii trebuie cumva să-i identifice.
Cum trebuie să ne identificăm noi? Trebuie să le vorbim oamenilor mesajul Evangheliei şi să-l trăim înaintea lor. Iar atunci când suntem întrebaţi din ce confesiune facem parte, să le spunem şi să le spunem şi despre confesiunea noastră şi ce o face diferită de alte confesiuni dacă suntem întrebaţi.
Faptul că oamenii reacţionează agresiv nu este lucru nou. Ei au reacţionat aşa încă atunci când nici nu existau confesiuni, când Biserica doar luase naştere. Domnul Isus ne-a avertizat în acest sens şi a spus:
Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea. Aduceţi-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: „Robul nu este mai mare decât stăpânul său.” Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Dar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru că ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis. (Ioan 15:18-21)
Dar îmi vei spune poate că Domnul Isus a vorbit despre lume, adică despre necredincioşi, pe când evanghelicii experimentează ură din partea unor reprezentanţi a altor confesiuni creştine majoritare. Chiar zilele acestea a venit o persoană pe site şi comentează foarte urât, foarte arogant dar “trâmbiţează” că este ortodox şi că toţi ceilalţi sunt eretici şi sectanţi. Când alţii au încercat să-l confrunte şi să-i ceară argumente din Biblie la ceea ce spune, s-a arătat că nu cunoaşte nimic din Sfintele Scripturi şi nici nu doreşte să cunoască. Totuşi, continue să-i numească pe cei ce sunt din altă confesiune decât a lui că sunt “bolnavi psihic”, “sectari”, şi “oameni cu IQ-ul mic”. Am impresia că dacă i-ar vorbi însuşi Domnul Isus tot aşa ar fi gata să-L numească din moment ce nu-i pasă de nimic ce scrie în Sfintele Scripturi şi nu vrea să se socotească cu ele.
Pentru mine este foarte important să fiu un adevărat ucenic al lui Isus Hristos. Aceasta este chemarea noastră a tuturor. Fiind pastor al Bisericii Baptiste “Bunăvestirea” din Chişinău doresc cel mai mult că oamenii să recunoască în mine un ucenic al lui Hristos şi tot aşa să fie văzuţi toţi creştinii cărora le predic Evanghelia şi pe care i-am condus la pocăinţă. De aceea mă rog să-mi dea Domnul multă dragoste pentru toţi ucenicii lui Hristos (indiferent din ce confesiune fac ei parte) ca să pot fi şi eu astfel cunoscut de oameni ca ucenic, aşa cum a spus Mântuitorul la cina cea de taină:
Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” (Ioan 13:34-35)
Să ne iubim unii pe alţii ca să cunoască toţi că suntem ucenicii lui Hristos. Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu!