În furtul miliardului sunt implicați mai mulți decât credem

În timpul sărbătorilor de Paști, fiind la o masă cu sătenii, s-a ajuns vorba și despre situația politică din țară și mai  ales despre găsirea miliadrului furat. Cred că în multe sate și la multe mese s-a discutat subiectul acesta. S-a vorbit despre politicienii care sunt învinuiți și închiși și despre cei care sunt învinuiți și mai sunt încă la libertate și despre posibile soluții. Încă o dată am realizat toți că au furat unii și vom plăti consecințele toți, cel puțin în ceea ce ține de impozite pe care le vom plăti timp de 25 de ani  ca să fie întoarse aceste datorii. La un moment, când s-au pus în discuție cauzele acestui furt, cineva a spus: “Cei de la conducere nu au știut măsura, au furat prea mult”. Alții au mai adăugat: „Trebuiau să fure pentru ei, dar să mai lase și pentru alții”. Am constatat că cei mai mulți din cei care luau parte la aceasta discuție mai mult sau mai puțin aprobau furtul în proporții mici. M-am văzut și eu nevoit să mă implic în discuție ca să spun câteva lucruri pe care le-am găsit necesare să le scriu și în acest articol.

Cine acceptă să fure, fură după posibilități

Cu mai mulți ani în urmă, am mers la piață să cumpăr 5 kilograme de cartofi și când am plecat mi s-a părut că în pungă este mai puțin decât am cerut. Nici pînă atunci, nici după aceea nu am mai verificat ca să văd dacă mi-a cântărit drept, dar atunci am verificat la un alt vânzător și m-am mâhnit să văd că am fost înșelat, căci în loc de 5 kg mi-a pus în pungă mai puțin de 3 kg. Am mers înapoi la vânzător și l-am întrebat de ce m-a înșelat:
– Toți fac așa, mi-a spus el.
– Dar de ce fac așa?
– Pentru că viața este grea, nu putem face față nevoilor, etc și pentru că cei din Parlament ne fură.
– Dar oare cei din Parlament nu au început și ei a fura tot așa? Dumneata acum ești la piață și ai posibilitate să furi de la mine câteva kilograme de cartofi, dar dacă ai ajunge în Parlament, atunci ai fura potrivit cu posibilitățile care ți le-ar oferi acea poziție?
El s-a grăbit repede să-mi pună ceea ce furase din punga mea, dar eu am refuzat să mai cumpăr de la el, i-am întors cartofii și i-am cerut banii înapoi și cu prilejul acesta am stat și i-am spus că furtul este un păcat și că trebuie să se pocăiască și să devină ucenic al Domnului Isus Hristos. După aceea am mers acasă și fiind frământat de cuvintele pe care le-a spus el că toți care vând în piață fură, am hotărât și eu să scriu un mesaj pentru ei toți și să-l pun într-o broșură pe care apoi am distribuit-o oricând am mers să cumpăr ceva de la piață.

Comunismul ne-a învățat să-L urâm pe Dumnezeu și să furăm unii de la alții

Bolșevicii au venit printr-un furt masiv la putere, căci ei au furat toate bunurile materiale de la toți și, sub pretext că vor face toate lucrurile să le aparțină în mod egal tuturor, și le-au însușit lor. Mai mult, au persecutat Biserica lui Hristos și au interzis Biblia. Apoi, pe de o parte ne învățau să nu furăm, dar pe de alta furau ei cel mai mult. Cum poate un hoț să te învețe să nu furi? Oamenii făceau nu ce spuneau comuniștii, ci ceea ce au văzut la ei că făceau. Da, este adevărat, că a mai existat și un număr foarte mic de comuniști care nu furau, dar ei erau excepții. Cei mai mulți furau și o făceau în proporții mari, dacă aveau posibilitate. După ce poporul a fost furat prin colectivizare, au început și ei să fure și să-i învețe și pe copiii lor să fure. Cine este de la țară își amintește timpurule când părinții își învățau copiii că nu se poate să furi de la om, dar de la stat se poate, căci și statul ne fură pe noi. Astfel, din copilărie se începea cu furtul de lucernă de pe câmpul colhozului și apoi se trecea la altele și devenea un obicei cunoscut de toți și răspîndit peste tot. Cu părere de rău, trebuie să recunosc că și generația noastră mergea seară la seară să fure ceva de pe dealurile colhozului și când ridicam dealul cântam ceea ce învățasem de la alții mai mari. Iată câteva crâmpee din acel folclor…

Vine seara, măi băieți,
Luați sacii și haideți,
Căci partidul (comunist, unicul pe atunci) ne-a învățat,
Să ne ducem la furat.

Sau altul…

La colhoz pe dealul mare
Cine fură, acela are.

Și după ce am fost învățați să gândim astfel, păcatul furtului a pus stăpânire pe generații întregi și maladia aceasta nu face diferență între ce este a statului și ce este a omului. Și apoi, ce înșelăciune mare era să spui că de la stat se poate să furi, ca și cum statul nu tot noi îl alcătuim și nu în capul nostru se întorc toate consecințele, cum se întâmplă acum.

Porunca 8 – Să nu furi

Cea mai mare parte din oameni pretind că sunt credincioși în Dumnezeu și că doresc să împlinească cele 10 porunci, dar când sunt întrebați nu cunosc nici 3 din ele sau spun lucruri care nu fac parte din decalog. Porunca a 8 spune:

Să nu furi. (Exod 20:15)

Iar porunca a zecea tot are de a face cu furtul, căci pofta ochilor și pofta firii îl face pe om să fure. Iată ce zice porunca a 10-a:

Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău. (Exod 20:17)

Dumnezeu ne interzice categoric să furăm, indiferent dacă aceasta este mult sau puțin, că este de la stat sau de la persoane particulare. Iar pentru unii care țin rânduiali și tradiții bisericești, dar fură, este bine să audă și cuvintele proorocului Isaia care spune astfel:

Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi. Când vă întindeţi mâinile, Îmi întorc ochii de la voi; şi oricât de mult v-aţi ruga, n-ascult, căci mâinile vă sunt pline de sânge! Spălaţi-vă deci şi curăţaţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul! (Isaia 1:14-16)

Pe lângă faptul că i-am ales la conducere pe cei care au furat milionul, avem vina că acceptăm felul lor de gândire ca și națiune și credem că furtul în proporții mici este acceptabil. Tocmai de aceea și vom plăti consecințele împreună.

Să ne pocăim

De mai mulți ani vine la noi și cere ajutor un bărbat tânăr care spune că a crescut fără mamă și a fost alungat de tatăl său. De multe ori venea fiind în stare de ebrietate și oricând a venit l-am îndemnat să creadă în Domnul Isus Hristos și să se lase de căile lui rele. Totdeauna îmi promitea că va face aceasta și că va veni la biserică, dar la serviciile divine ale bisericii nu a mai ajuns niciodată. După ce a lipsit mai mult de un an, a venit într-o seară și mi-a spus că a stat la închisoare un an și o lună, pentru că a furat de la cineva o pereche de pantofi. M-am mirat și mi-a părut că au fost foarte cruzi cei care l-au băgat la închisoare pentru un an de zile doar pentru că a furat o pereche de pantofi în timp ce alții care fură în proporții deosebit de mari nu primesc nicio pedeapsă. Să știm însă că Dumnezeu este drept și într-o zi va judeca orice păcat al oricărui om. El spune de nenumărate ori în Biblie că hoții nu vor moșteni Împărăția cerurilor, indiferent de proporțiile în care a fost săvârșit acel furt. Dacă ne mărturisim păcatele, Dumnezeu ne promite o iertare desăvârșită pentru toate păcatele săvîrșite de noi. Să ne grăbim să ne pocăim din toată inima. Același lucru trebuie să-l facă și cei care au fost sau sunt la conducerea țării și care sunt implicați în furtul miliardului și fiecare din ei să se grăbească să-și recunoască vina lui înaintea lui Dumnezeu și înaintea poporului.

Să ne îndreptăm căile

Printre primii creștini au fost unii care înainte să devină ucenicii lui Hristos au fost hoți și tâlhari. De altfel, primul care a primit Evanghelia și a crezut în Domnul Isus Hristos pe când era El răstignit a fost un tâlhar, adică un hoț. El a primit iertare desăvârșită și Domnul Isus i-a promis că va intra în rai, indiferent de felul cum a fost viața lui anterior. Au mai crezut apoi mulți alți hoți și tâlhari și din clipa ce au devenit ucenici ai lui Hristos, apostolul Pavel i-a învățat să trăiască astfel:

Cine fură să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit. (Efeseni 4:28)

Ne place să spunem că suntem o națiune creștină, dar miliardul furat este o pată și o rușine pentru toți noi. Dacă spunem că credem în Hristos, atunci haideți să trăim cum ne învață Hristos și să nu mai tolerăm furtul. Așa să ne ajute Dumnezeu.

Să ne luptăm corect cu epidemia furtului

Furtul s-a cuibărit în gândirea unei mari părți din populația țării noastre tot așa cum ar fi o epidemie de holeră sau ciumă. Când se întâmpla o astfel de epidemie, nu era suficient să fie înmormântați doar cei care au murit de această boală, ci trebuia să se întreprindă toate măsurile pentru a opri răspândirea epidemiei. Așa și azi la noi, trebuie să ne luptăm împotriva gândirii care acceptă furtul în proporții mici. Predicatorii trebuie să abordăm acest subiect mai des. La lecțiile de religie în școli trebuie să fie predat despre aceasta. Acum vin taberele de vară și văd foarte important să predicăm și să-i învățăm pe copii să nu accepte nicidecum acest păcat în mintea lor, tot așa cum niciun alt păcat nu trebuie acceptat. Găsesc important și am hotărât că în timpul verii când voi vizita diferitele tabere să predic și să învăț despre aceasta și așa voi face. Voi predica la acest subiect la Tabăra Internațională de Taekwon-Do și la English for a New Life Camp 2016. Dumnezeu să ne ajute.