Care trebuie să fie atitudinea creştinului faţă de comunism?

Am primit o întrebare cu privire la limita supunerii unui creștin față de sistemul politic din țara lui, cum ar fi, de exemplu, regimul comunist:

În articolul “STUDIU BIBLIC: Ce spune Biblia despre alegerile parlamentare?” citați câteva versete care îndeamnă omul să urmeze regimul de la putere în toate cele, căci ele sunt rînduite de la Dumnezeu. Ce ziceți însă de regimul comunist care a comis crime teribile chiar și asupra bisericii? E adevărat că a avut și lucruri bune după mine și cred ca nivelul de trai, în Romania cel puțin, a fost mai bun atunci decît după 1989. Vă mulțumesc și Doamne ajută!

Până unde poate creştinul să fie supus guvernării?

Creştinii pot şi trebuie să se supună guvernării doar în limitele Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă guvernarea le interzice să trăiască în ascultare de Dumnezeu sau le cere să facă lucruri care sunt împotriva voii Lui, creştinii nu se mai pot supune unei astfel de guvernări, ci trebuie să asculte în continuare de Dumnezeu. Confruntarea aceasta este încă de la începuturile Bisericii şi cartea Faptele Apostolilor ne relatează următoarele evenimente:

Mulţimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetăţile vecine, şi aducea pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate: şi toţi se vindecau. Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de pizmă, au pus mâinile pe apostoli şi i-au aruncat în temniţa de obşte. Dar un înger al Domnului a deschis uşile temniţei, noaptea, i-a scos afară şi le-a zis: „Duceţi-vă, staţi în Templu şi vestiţi norodului toate cuvintele vieţii acesteia.” Când au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis-de-dimineaţă în Templu şi au început să înveţe pe norod. Marele preot şi cei ce erau cu el au venit pe neaşteptate, au adunat soborul şi pe toată bătrânimea fiilor lui Israel şi au trimis la temniţă să aducă pe apostoli. Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniţă. S-au întors şi au spus astfel: „Temniţa am găsit-o încuiată cu toată grija, şi pe păzitori stând în picioare la uşi; dar, când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru.” Când au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului şi preoţii cei mai de seamă au rămas înmărmuriţi şi nu ştiau ce să creadă despre apostoli şi despre urmările acestei întâmplări. Cineva a venit şi le-a spus: „Iată că oamenii pe care i-aţi băgat în temniţă stau în Templu şi învaţă pe norod.” Atunci căpitanul Templului a plecat cu aprozii şi i-au adus; dar nu cu sila, căci se temeau să nu fie ucişi cu pietre de norod. După ce i-au adus, i-au pus înaintea soborului. Şi marele preot i-a întrebat astfel: „Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acelui Om.” Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! (Faptele apostolilor 5:16-29)

Vedeţi? Soborul reprezenta puterea de stat in Ierusalim şi ei au căutat să oprească înaintarea Evangheliei. Apostolii însă, nu s-au supus acestor legi sau cereri din partea statutului, ci au continuat să le vestească oamenilor Evanghelia mântuirii. Apostolul Petru a anunţat în faţa soborului un principiu de care trebuie să se conducă toţi creştinii din toate ţările şi din toate vremurile: TREBUIE SĂ ASCULTĂM MAI MULT DE DUMNEZEU DECÂT DE OAMENI (STAT).

Este comunismul doctrină politică sau religie?

Comunismul prin definiţie este anti-creştin şi ateist. Acesta nu este doar o doctrină politică, ci o religie care şi-a idolatrizat fondatorii şi liderii şi s-a luptat totdeauna împotriva lui Dumnezeu. Va zice cineva că nu chiar totdeauna… Da, când au avut nevoie să înşele ca să câştige timp, au creat impresia că susţin biserica, dar apoi, au atacat creştinii cu toată puterea şi teroarea. Istoria Bisericii Universale nu cunoaşte mai mari persecuţii decât cele pe care le-a avut de la mişcarea (religia) comunistă.

Am scris anterior un articol în care am răspuns dacă “Este păcat să votezi pentru comunişti?” şi am abordat acolo mai multe aspecte. Aici doar vreau să spun că pentru un creştin să-şi dea votul pentru comunism este tot aceea cu lepădarea de Hristos şi de credinţă. Cum oare se întâmplă că într-o ţară care se pretinde a fi 94% ortodoxă să ia Partidul Comuniştilor un aşa de mare procentaj la alegerile parlamentare? Oare aşa de mulţi s-au lăsat de Hristos? Sau poate ei nici nu au fost cu El, ci doar se cred creştini pentru că au fost botezaţi de mici? Dumnezeu să le dea pocăinţă şi minte sănătoasă ca să asculte de învăţătura sănătoasă a Mântuitorului.

Despre nivelul de  trai din timpul guvernării comuniste

Eu nu am locuit în România, dar încă atunci, pe la noi se spunea că cetăţenii români duceau mare lipsă sub guvernarea  comunistă a lui Ceauşescu. Faptul că a fost şi mai greu după căderea guvernării comuniste este tot o consecinţă a comunismului, pentru că această religie diabolică (comunismul) a distrus şi înăbuşit iniţiativa sănătoasă a oamenilor şi cei mai mulţi s-au pomenit că aşteaptă să facă cineva ceva pentru ei. Nici nazismul măcar nu a reuşit să distrugă iniţiativa în aşa măsură cum i-a reuşit comunismului, poate de aceea că naziştii au stat mai puţină vreme la guvernare, spre deosebire de comunişti. După al II-lea Război Mondial, nemţii au depus tot efortul să-şi reconstruiască ţara şi au ajuns să aibă o economie înaltă în anii următori când multe din ţările comuniste sufereau de foame. Dar, chiar dacă nu aţi fi de acord cu mine în ce scriu cu privire la distrugerea iniţiativei…

Creştinul nu trebuie niciodată să fie motivat în alegerile lui de prosperitatea materială şi nu trebuie să-şi vândă libertatea religioasă pentru bunăstarea personală. Dumnezeu s-a mâniat pe copiii lui Israel care după ieşirea din Egipt continuu cârteau în pustie, plini de dorinţa de a se întoarce din pricina usturoiului şi castraveţilor care erau în Egipt. Prea repede au uitat că acolo erau robi şi erau apăsaţi cu multă asprime şi batjocoriţi în fiecare zi. De aceea, Scriptura ne spune:

Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin şerpi. Să nu cârtiţi, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciţi de nimicitorul. Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venit sfârşiturile veacurilor. (1 Corinteni 10:9-11)

Şi mai zice Scriptura:

Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?”, căci nu din înţelepciune întrebi aşa. (Eclesiastul 7:10)

Creştinii trebuie să se bucure pentru faptul că acum şi în România şi în Moldova putem duce o viaţă paşnică şi liniştită cu toată evlavia şi cu toată cinstea şi pentru că avem libertatea să vestim Evanghelia, aşa ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.

Dumnezeu să ne ajute aşa să gândim în toate zilele şi să alegem corect în campaniile electorale.