Partea de moștenire a lui Daniel

Întrebare:

Am o întrebare din Daniel 12:13. Dacă credeți că este vorba despre învierea lui Daniel și dacă el va învia în partea lui de moștenire, ce credeți că înseamnă partea lui de moștenire?

Poporul Israel, care era sub Lege (Vechiul Legământ) aveau nădejdea învierii și nădejdea restabilirii Împărăției lui Israel, potrivit cu făgăduințele lui Dumnezeu. Pe vremea Domnului Isus era partida saducheilor, care nu credeau în înviere (Marcu 12:18, Fapte 23:6-8), iar fariseii credeau în înviere. În Vechiul Testament sunt foarte multe prorocii prin care Dumnezeu vestește poporului Israel că va veni un timp în care Dumnezeu va restabili pe Israel ca și națiune și împărăție și împărat în țară va fi David (aceasta implică învierea sfinților Vechiului Legământ):

Și să le spui: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la cari s-au dus, îi voi strînge din toate părțile, și-i voi aduce înapoi în țara lor. Voi face din ei un singur neam în țară, pe munții lui Israel; toți vor avea un singur împărat, și nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărțiți în două împărății. Nici nu se vor mai spurca, prin idolii lor, cu urâciunile lor, și cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate abaterile cu cari au păcătuit, și-i voi curăți; ei vor fi poporul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul lor. Robul Meu David va fi împărat peste ei, și toți vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile mele și le vor împlini. Vor locui iarăș în țara, pe care am dat-o robului Meu Iacov, și pe care au locuit-o și părinții voștri. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor, și copiii copiilor lor, pe vecie, și Robul Meu David va fi voivodul lor în veci. Voi încheia cu ei un legămînt de pace, care va fi un legămînt vecinic cu ei; îi voi sădi și-i voi înmulți, și voi pune locașul Meu cel sfînt în mijlocul lor pentru totdeauna. Locuința Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu. Și neamurile vor ști că Eu sunt Domnul, care sfințește pe Israel, cînd Locașul Meu cel sfînt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor”. (Ezechiel 37:21-28)

În cartea Daniel Dumnezeu prezintă planul care Îl are pentru poporul Israel. Pentru ca să arate că El este în putere să aducă la îndeplinire acest plan, în primele 6 capitole El Își descoperă suveranitatea Sa asupra pământului și împărățiilor pământului:

… ca să știe cei vii că Cel Prea Înalt stăpânește peste împărăția oamenilor, că o dă cui îi place, și înalță pe ea pe cel mai de jos dintre oameni! (Daniel 4:17b)

Toți locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului, și nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: „Ce faci?” (Daniel 4:35)

În contextul acesta, în care Își descoperă suveranitatea Sa, Dumnezeu prezintă planul care îl are pentru poporul Israel: judecățile care le are asupra lui pe parcursul veacurilor și restabilirea lor ca și națiune și ca țară la venirea Fiului Omului:

M-am uitat cu băgare de seamă la coarne, și iată că un alt corn mic a ieșit din mijlocul lor, și dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Și cornul acesta avea niște ochi ca ochii de om, și o gură…, care vorbea cu trufie. Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au așezat niște scaune de domnie. Și un Îmbătrânit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, și părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc, și roatele Lui ca un foc aprins. Un râu de foc curgea și ieșea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau, și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile. Eu mă uitam mereu, din pricina cuvintelor pline de trufie, pe cari le rostea cornul acela: m-am uitat până când fiara a fost ucisă, și trupul ei a fost nimicit și aruncat în foc, ca să fie ars. Și celelalte fiare au fost dezbrăcate de puterea lor, dar li s-a îngăduit o lungire a vieții până la o vreme și un ceas anumit. M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, și iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbătrânit de zile și a fost adus înaintea Lui. I S-a dat stăpânire, slavă și putere împărătească, pentru ca să-i slujească toate popoarele, neamurile, și oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire vecinică, și nu va trece nicidecum, și împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată. (Daniel 7:13-14)

Și iată interpretarea pe care o primește Daniel cu privire la această judecată (Daniel 7:9-14):

El mi-a vorbit așa: „Fiara a patra, este o a patra împărăție, care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâșia tot pământul, îl va călca în picioare și-l va zdrobi. Cele zece coarne, înseamnă că din împărăția aceasta se vor ridica zece împărați. Iar după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintașii lui, și va doborî trei împărați. El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinții Celui Prea Înalt, și se va încumeta să schimbe vremile și legea; și sfinții vor fi dați în mâinile lui timp… de o vreme, două vremi, și o jumătate de vreme. Apoi va veni judecata, și i se va lua stăpânirea, care va fi prăbușită și nimicită pentru totdeauna. Dar domnia, stăpânirea și puterea tuturor împărățiilor cari sunt pretutindeni supt ceruri, se vor da poporului sfinților Celui Prea Înalt. Împărăția Lui este o împărăție vecinică, și toate puterile Îi vor sluji și-L vor asculta! (Daniel 7:26-27)

Din aceste texte vedem că „puterea tuturor împărățiilor care sunt pretutindeni supt ceruri” va fi dată poporului sfinților Celui Prea Înalt (poporului Israel) la a doua venire a Domnului Isus, când va fi nimicit Antihristul (cornul mic) și va fi instaurată Împărăția de o mie de ani.

Potrivit cu Daniel 12:11-13, sunt fericiți cei care rabdă o mie trei sute treizeci și cinci de zile de la așezarea Antihristului în Templul lui Dumnezeu, ceea ce este cu 4 luni și jumate mai mult decât perioada de timp în care i s-a dat putere Antihristului să lucreze, începând cu momentul în care se așază în Templul lui Dumnezeu. Aceasta ne face să credem că Daniel (care credem că este fericit) se va trezi în partea lui de moștenire (în Împărăția de o mie de ani) după a doua venire a Domnului Isus.

De la vremea când va înceta jertfa necurmată, și de când se va așeza urâciunea pustiitorului, vor mai fi o mie două sute nouăzeci de zile. Ferice de cine va aștepta, și va ajunge până la o mie trei sute treizeci și cinci de zile! Iar tu, du-te, până va veni sfârșitul; tu te vei odihni, și te vei scula iarăși… odată în partea ta de moștenire, la sfârșitul zilelor.” (Daniel 12:11-13)

Pentru Daniel era lucru știut că partea lui de moștenire este în Împărăția de o mie de ani și anume, în țara lui Israel, de unde fusese smuls încă din tinerețea lui și unde nu a mai avut posibilitate să se întoarcă în timpul vieții pământești: când a avut această vedenie trecuseră 70 de ani de când fusese dus ca și rob în Babilon și acum era pe lângă Dariu, împăratul Mezilor.