Ce înseamnă fraza din Biblie ”I-a părut rău și S-a căit Dumnezeu”?

Întrebare:

Cunoaște Dumnezeu viitorul? Cunoașterea deplină a viitorului nu este aceeași cu predestinarea? În Genesa 6:5-6 scrie: ”Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că toate cugetele şi dorinţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele, I-a părut rău şi s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ.”

Dacă știa deja ce se va întâmpla chiar și înainte de creație, cum de I-a părut rău? Eu cred că logic este să spunem că Dumnezeu cunoaște diferite alternative ale viitorului, nu viitorul în sine. Din punctul meu de vedere, Scriptura spune același lucru. Bineînțeles, făcând abstracție de planul lui Dumnezeu care este prestabilit.

Sunt mai multe întrebări adresate și voi trece pe rând la fiecare. În mare parte acestea apar din neînțelegerea expresiei ”I-a părut rău și S-a căit Dumnezeu”, care se repetă de mai multe ori în Biblie, în diferite situații.

Dumnezeu cunoaște viitorul

Dumnezeu cunoaște viitorul, nu doar o parte și nu doar alternative. El cunoaște inimile oamenilor și cunoaște încă înainte de întemeierea lumii pe cei care-L iubesc:

”De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. Căci, pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel Întâi Născut dintre mai mulţi fraţi. Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat, şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi, iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” (Romani 8:28-30)

”În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale, spre lauda slavei harului Său, pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui.” (Efeseni 1:4-6)

Dumnezeu în suveranitatea Sa, care nu poate fi înțeleasă deplin de noi, a ales să facă toate lucrurile să lucreze spre binele celor ce-L iubesc. I-a cunoscut mai dinainte și pentru ei Dumnezeu a lucrat planul Său ca să-i facă asemenea chipului Fiului Său. Dumnezeu știe bine cine vor fi cei ce-L iubesc încă înainte de întemeierea lumii și toate lucrurile din viața lor lucrează spre binele lor. Nu putem spune că Dumnezeu cunoaște doar o parte sau alternative. El cunoaște bine cu mult timp înainte și chiar și inima omului. Șanse dă fiecăruia, arătându-Și astfel îndelunga răbdare și dragoste. Astfel, nimeni nu se va putea dezvinovăți. Cunoașterea lui Dumnezeu nicidecum nu limitează omul în libertatea de a lua decizii și nici nu-l absolvă de responsabilitate. Deci, nu putem spune că este același lucru cu predestinarea. Acest subiect a mai fost tratat pe acest portal în articolele pe care vă invit să le citiți:

De asemenea, subiectul acesta este explicat foarte bine în această emisiune:

Ce înseamnă expresia ”I-a părut rău și S-a căit Dumnezeu”?

Dumnezeu spune aceasta de mai multe ori în Biblie, nu doar în Genesa. În cursul de studiu biblic inductiv asupra cărții Iona ”Unde te duci?” o parte din lecția a 2-a este dedicată interpretării acestei expresii, pentru că este folosită de două ori în cartea Iona.

Verbul ”a se căi” în ebraică este naham și înseamnă a se căi, a avea milă, a regreta, a mângâia. Studiind textele unde este întâlnită această expresie, înțelegi de ce alege Dumnezeu să Se căiască, ce influențează această alegere a Lui, când se întâmplă aceasta.

”Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ şi S-a mâhnit în inima Lui. Şi Domnul a zis: „Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare şi până la păsările cerului, căci Îmi pare rău că i-am făcut.” (Genesa 6:5-7)

Lui Dumnezeu I-a părut rău că a făcut pe om din cauza răutății lui, pentru că a ajuns altceva decât ceea ce a voit El. Această căință a fost însoțită de mâhnire și decizie de pedeapsă.

”Moise s-a rugat Domnului, Dumnezeului său, şi a zis: „Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mână tare? Pentru ce să zică egiptenii: ‘Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munţi şi ca să-i şteargă de pe faţa pământului’? Întoarce-Te din iuţeala mâniei Tale şi lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului Tău. Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te pe Tine Însuţi: ‘Voi înmulţi sămânţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta de care am vorbit, şi ei o vor stăpâni în veac.’ Şi Domnul S-a lăsat de răul pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.” (Exod 32:11-14)

Rugăciunea poate influența decizia lui Dumnezeu și El Se poate căi de răul pe care vrea să-l trimită, de pedeapsă.

Şi Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel?” zice Domnul. „Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel! Deodată zic despre un neam, despre o împărăţie, că-l voi smulge, că-l voi surpa şi că-l voi nimici,dar, dacă neamul acesta despre care am vorbit astfel se întoarce de la răutatea lui, atunci şi Mie Îmi pare rău de răul pe care Îmi pusesem în gând să i-l fac. Tot aşa însă, deodată zic despre un neam, sau despre o împărăţie, că-l voi zidi sau că-l voi sădi. Dar, dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea şi n-ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău şi de binele pe care aveam de gând să i-l fac. De aceea, vorbeşte acum oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului şi zi: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră şi fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptaţi-vă umbletele şi faptele!» (Ieremia 18:5-11)

Acest text foarte clar explică felul cum Dumnezeu ia decizii. Nimeni nu-L poate învinui de predestinare sau de decizii luate aleatoriu. El ne-a creat ființe cu libertatea alegerii, nu marionete. El este drept în felul cum acționează, în pedepse sau în schimbarea pedepsei, pentru că sunt luate în funcție de faptele, alegerile oamenilor. Atunci când spune că Îi pare rău, este determinat de alegerile omului, Se mâhnește și trimite pedeapsă în dreptatea Sa. Dar, ce mare binecuvântare este că El, pe lângă faptul că este drept, este și plin de dragoste. Chiar și pedeapsa este pentru binele nostru, ca să ne venim în fire, să ne întoarcem de la calea noastră rea. Gândiți-vă la felul cum a procedat cu cetatea Ninive. Dumnezeu abia aștepta pocăința lor, ca să Se căiască și El apoi de răul pe care planificase să-l trimită:

Cine ştie dacă nu Se va întoarce Dumnezeu şi Se va căi şi dacă nu-Şi va opri mânia Lui aprinsă, ca să nu pierim!” Dumnezeu a văzut ce făceau ei şi că se întorceau de la calea lor cea rea. Atunci, Dumnezeu S-a căit de răul pe care se hotărâse să li-l facă şi nu l-a făcut. (Iona 3:9-10)

Dumnezeu știa bine dinainte răspunsul ninivenilor. Cunoașterea Lui nu a furat alegerea și libertatea ninivenilor. Dumnezeu, în cunoașterea Lui de mai înainte, face ceea ce spune în Romani că face – ca toate lucrurile să lucreze spre binele celor ce-L iubesc. Nu El predestinează oamenii la rău, dimpotrivă, folosește toate lucrurile (furtuna, peștele, curcubetele, vântul, viermele) pentru binele lor, în dragostea Lui atât de mare pe care nu o merităm, ca să ne întoarcă de la rău.

Nu trebuie această expresie să ne ducă în confuzie. Iona a înțeles foarte bine că aceasta reprezintă caracterul lui Dumnezeu plin de milă, bunătate și îndurare și nicidecum predestinare sau cunoaștere parțială a viitorului:

S-a rugat Domnului şi a zis: „Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi că Te căieşti de rău! (Iona 4:2)

Cât este diferit Dumnezeu de om. Gândiți-vă cum ar fi procedat un om care ar cunoaște lucrurile dinainte. Spre exemplu, dacă ar fi cunoscut cât rău urma să aducă Asiria poporului Israel, dar Dumnezeu i-a iubit. Cum a procedat Domnul Isus cu Iuda? L-a iubit până la capăt. Cum procedează cu noi în fiecare zi? Ce ar fi dacă Dumnezeu nu ar avea această calitate a Sa, dacă nu S-ar căi de pedeapsă sau dacă nu ar trimite pedeapsă?

Ce minunat Dumnezeu avem. Să ne ajute Dumnezeu să creștem în cunoașterea Lui și să fim umpluți de pricepere și înțelepciune duhovnicească. Dumnezeu nu Se contrazice în felul cum acționează niciodată. Dacă nu ne este nouă clar ceva, atunci să ne amintim exclamația apostolului Pavel:

O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! (Romani 11:33)

Să ne bucurăm că avem un Dumnezeu care este plin de dragoste, care, în cunoașterea Lui de mai înainte, acționează spre binele nostru, fără să uite dreptatea, îndurarea, îndelunga răbdare:

Dar chiar acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset şi bocet!” Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi-I pare rău de relele pe care le trimite. Cine ştie dacă nu Se va întoarce şi nu Se va căi? Cine ştie dacă nu va lăsa după El o binecuvântare, daruri de mâncare şi jertfe de băutură pentru Domnul, Dumnezeul vostru? (Ioel 2:12-14)

Să nu disprețuim răbdarea lui Dumnezeu

Să nu disprețuim îndelunga Lui răbdare

După cum arată toată Biblia, Dumnezeu abia așteaptă să ne întoarcem de la rău și El să Se căiască de pedeapsa pe care vrea să o trimită, dar Biblia arată și situații când Dumnezeu spune că nu vrea să Se căiască. Spre exemplu în Ieremia 15:5-9, pentru că poporul a părăsit pe Domnul și persevera în răul lor. În Ezechiel 24:13-14, pentru că poporul dorea nelegiuirea și spurcăciunea și nu dorea să fie curățit atunci când Dumnezeu voia să-i curețe. Să nu disprețuim îndelunga Lui răbdare, pentru că astfel ne adunăm o comoară de mânie pentru ziua judecății, după cum este scris:

Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui. (Romani 2:4-6)

Vă recomand să procurați manualul de studiu biblic inductiv ”Unde te duci?” și să-l studiați. Am studiat recent acest curs împreună cu Biserica ”Buna Vestire” din care fac parte la seminarul de creștere spirituală din primăvară. Am scris articolul bazat pe cele studiate în acest manual. În studierea cursului vă pot ajuta înregistrările video de la seminar.

Vă invit să participați alături de noi la următorul seminar de creștere spirituală în toamnă, în zilele de weekend 23 – 25 septembrie 2016. Va fi predat cursul 2 Petru, un curs tradus recent în limba română. Pentru detalii telefonați la numărul +373 690 43 143.

Articole recomandate: