Tatăl musulman şi mama creştină: ce religie are copilul?

Întrebare: 

Bună ziua. Doresc să-mi poată răspunde cineva la următoarea întrebare : un copil se naşte într-o familie în care tatăl este musulman şi mama româncă, creştină, însă convertită la islam, deoarece sunt stabiliţi într-o ţară musulmană. Copilul este botezat în biserică doar de mama, fără ştiinţa tatălui. Copilul (băiat) creşte în spiritul musulman, având, însă, bunici, rude din partea mamei creştini. Copilul devine adult…ideea este că pană la urmă nu are nici un Dumnezeu, deoarece faptele lui nu se încadrează în nici o credinţă…în fine acestea sunt detalii. Întrebarea este: este creştin sau musulman? Va mulțumesc!

Copilul dumneavoastră nu este nici creştin şi nici musulman, el este păcătos, pentru că Sfânta Scriptură spune că

Orice copil se naşte păcătos

Dumnezeu a creat primul bărbat şi prima femeie, perfecţi, fără pată şi fără păcat. I-a creat după chipul şi asemănarea Sa(Geneza 1:27). Omul locuia în grădina Edenului, bucurându-se de tot ce a creat Dumnezeu pentru el. Nu avea nici o restricţie afară de una singură, “din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci”. Totuşi el a luat şi a mâncat. Aşa că “printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit.” (Romani 5:14)

În coapsele lui Adam era omenirea întreagă şi pentru că el a păcătuit, orice copil care s-a născut de atunci încoace, s-a născut păcătos şi copilul dumneavoastră nu face o excepţie. 

Va spune cineva că doctrina aceasta nu este adevărată, pentru că copilul nu poate să moştenească păcatul tatălui său. Corect, copilul nu moşteneşte păcatele tatălui, dar moşteneşte o fire păcătoasă ca şi a tatălui său. De altfel, cei care aveţi copii mici, priviţi puţin la ei şi veţi înţelege. Cine îi învaţă încă de mici să mintă? Face mama cursuri de spus minciuni cu ei ? Nu. Stă cineva cu ei să-i înveţe rebeliune şi neascultare? Nu. Dar totuşi copiii au deja în ei aceste porniri păcătoase, o fire exact ca şi a părinţilor lor.

Credinţa este o alegere, nu o moștenire ce trece din tată în fiu

Părinţii pot influenţa credinţa şi viaţa copiilor săi, dar decizia de a crede şi în ce să creadă, aparţine fiecărui om. Părinţii pot influenţa copilul, dar alegerea ne aparţine fiecăruia din noi. De aceea, fiul pe care-l aveţi, până ce nu face o alegere personală, el nu poate fi numit nici creştin şi nici musulman. Totuşi, problema cea mai mare nu stă în faptul “cum mă numesc: creştin sau musulman”, ci sunt sau nu mântuit. Întrebarea cea mai mare este: aţi crezut sau nu din toată inima în Domnul Isus Hristos ca să fiţi mântuiţi? Aceasta este o alegere personală pe care trebuie să o ia fiecare muritor. 

Islamul crede în Fitra

Acest cuvânt este unul din limba arabă care înseamnă “caracter(sau înclinaţie)”, “natură”, “constituţie” sau “instinct”. Între musulmani, prin Fitra se subînţelege ideea că orice copil se naşte musulman. Acum ne punem întrebarea: “Am fost noi toţi născuţi musulmani ?” Musulmanii spun “Da”. Dar aceasta este departe de adevăr. Doctrina aceasta merge mai departe şi spun că şi toţi proorocii s-au născut cu Fitra, adică musulmani din naştere. De ce spun ei aşa ? Din cauza unei Hadise care spune: 

Abu Huraira a auzit pe mesagerul lui Allah spunând: „Nici un copil nu se naşte decât doar cu Fitra. Părinţii lui sunt cei ce îl fac Iudeu sau Creştin sau un Politeist”. (traducere personală din limba engleză Sahih Muslim, cartea 33, numărul 6426)

Bazaţi pe această învăţătură, musulmanii cred că şi toţi proorocii înainte de profetul lor Mohamed, tot cu Fitra s-au născut, adică musulmani. Chiar şi Isus, spun ei, tot musulman a fost… Sună interesant, dar este o înşelare mare! Cum puteau ei să se nască musulmani dacă islamul a apărut abia în secolul al VI-lea ? Dar chiar dacă am încerca să le dăm dreptate, putem să o facem numai într-un singur caz, atunci când spunem că a fi musulman sau a te naşte musulman(cu fitra) înseamnă a te naşte păcătos, pierdut şi cu o fire păcătoasă. Orice om din omenirea întreagă(afară de Domnul Isus Hristos) s-a născut păcătos. 

Un sfat pentru mama copilului

Citind întrebarea adresată, încă o dată înţeleg şi văd ce mare greşeală face o femeie atunci când alege să se căsătorească cu un bărbat musulman. Poate nu v-aţi gândit atunci la toate aceste detalii extrem de importante, dar acum cu anii doriţi să schimbaţi lucrurile… Întrebarea îmi demonstrează că nu este totul pierdut şi chiar dacă aţi primit islamul, aceasta a fost o formalitate cerută de soţ şi de cultura în care trăiţi acum. Este foarte greşit să te converteşti la o altă religie din pricina soţului sau fiind impusă de împrejurări. Dar mă bucur că acum acel judecător lăuntric, pus de Dumnezeu, conştiinţa, vă mustră şi vă arată că aţi procedat greşit atunci când aţi făcut pasul acesta. De aceea sfatul pe care doresc să vi-l dau este să vă întoarceţi la Domnul Isus care vă aşteaptă cu braţele deschise. Pocăiţi-vă şi alegeţi să intraţi astăzi în Noul Legământ cu Dumnezeu. Poate că va fi foarte greu să influențați viaţa fiului dumneavoastră, dar ceea ce puteţi face sigur este să vă mântuiţi sufletul. De aceea vă îndemn să veniţi la Domnul Isus, să plecaţi genunchii înaintea Lui şi să vă cereţi iertare pentru tot ceea ce aţi greşit înaintea Lui. Spuneți că vă pare rău şi că doriţi ca El să vă spele şi curăţească de orice păcat. Fiţi sigură că dacă rugăciunea va fi făcută cu credinţă şi din toată inima, El vă va primi şi vă va curăţi. 

Aşa să vă ajute Dumnezeu!