Este învățătura reîncarnării compatibilă cu Sfînta Scriptură?

Întrebare:

Este învățătura lui Omraam Mikhael Aivanhov biblică? Ce spune Biblia despre reîncarnare? 

Astăzi creștinismul se confruntă cu o mai mare opoziție filozofică și religioasă decât în primele secole ale bisericii. Iar una din aceste opoziții filozofice și religioase pentru biserica zilelor noastre este învățătura lui Omraam Mikhael Aivanhov, învățător al “Ezoterism-ului de Vest”, discipol al lui Peter Deunov, fondatorul mișcării “Universal White Brotherhood”. 

Creștinismul ezoteric este un termen care se referă la un ansamblu de curenți spirituali care privesc creștinismul ca o religie mister și mărturisesc/propovăduiesc existența anumitor doctrine sau practici ezoterice, ascunse pentru public, dar descoperite doar unui cerc restrâns de “luminați” sau unei categorii de oameni extrem de educați.   

Acești curenți spirituali au câteva elemente comune cu: teologia creștină heterodoxă sau eretică (care se îndepărtează de la o doctrină sau de un punct de vedere, în special în materie de religie), cele patru “Evanghelii Canonice” și unele “Apocrife ale Noului Testament” și “Disciplina Arcani” care este o tradiție orală preluată de la cei doisprezece apostoli și care conține învățături ezoterice ale lui Isus Hristos. 

Prin urmare, această învățătură este o abatere mare de la doctrina Sfintelor Scripturi și este împletită cu un șir de alte învățături eretice, cum ar fi Heterodoxa, Apocrifele sau Disciplina Arcani. Cu privire la autenticitatea Apocrifelor puteți citi următoarele articole: De ce cartea lui Enoh a fost scoasă din Vechiul Testament? și După ce criterii au fost alese cărțile canonice și cele apocrife? 

Alături de alte erezii, această învățătură crede în reîncarnare ca principiu călăuzitor al mântuirii. În continuare vom examina și verifica dacă reîncarnarea este un principiu biblic. 

Reîncarnarea este o credință antică găsită în multe religii păgâne. Ea învață că printr-o serie de decese și renașteri sufletul se poate curăța în cele din urmă de toate păcatele și ajunge la unitate cu Absolutul spiritual, unde sufletul uman își găsește pacea eternă. 

Cei ce susțin învățătura reîncarnării prezintă câteva pasaje biblice care, în opinia lor, susțin învățătura reîncarnării. Însă dovezile prezentate de ei nu sunt altceva decât rezultatul unei exegeze sărace. Să examinăm doar trei texte frecvent citate de adepții teoriei reîncarnării și să vedem cum textul biblic a fost greșit interpretat. 

Matei 11:7-14 

În versetul 14, Isus a spus: „Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.” Adepții teoriei reîncarnării susțin că Ioan Botezătorul este reîncarnarea lui Ilie, însă mai multe fapte resping această teorie. 

Întrebarea logică care trebuie să ne-o punem este: “A crezut Ioan Botezătorul că este reîncarnarea lui Ilie?” Răspunsul îl găsim în Evanghelia după Ioan 1:21: “Şi ei l-au întrebat: „Dar cine eşti? Eşti Ilie? “ Şi el a zis: „Nu sînt! “ „Eşti proorocul? “ Şi el a răspuns: „Nu”. Chiar dacă adepții învățăturii reîncarnării resping această dovadă, dovezile nu se opresc aici. Să vedem ce s-a întâmplat cu Ilie. Ilie nu a murit, ci a fost răpit în trup, eveniment relatat în 2 Împărați 2:1-11: 

“Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i- au despărţit pe unul de altul şi Ilie s-a înălţat la cer într-un vîrtej de vînt. Elisei se uita şi striga:„Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui! “ Şi nu l-a mai văzut.” 

Reîncarnarea cere ca omul să moară înainte ca sufletul său să reapară într-un alt corp. Ilie, însă, nu a murit în trup, ci a fost răpit fiind în trup. Mai mult decât atât, din moment ce Ilie a apărut cu Moise pe muntele Schimbării la față a Domnului Isus (Matei 17:1-3), el nu putea fi reîncarnat în Ioan Botezătorul. El era încă Ilie. 

Deci, ce a vrut să spună Isus când a spus că Ioan Botezătorul este Ilie? Isus se referea la funcția lui Ioan de profet manifestată în „duhul și puterea lui Ilie”, dar nu la Ioan Botezătorul ca fiind Ilie(Luca 1:17). Isus nu a spus că Ioan Botezătorul ar fi Ilie însuși, ci s-a referit la slujirea lui Ioan Botezătorul în “duhul și puterea lui Ilie”. 

Ioan 3:3 

“Drept răspuns, Isus i-a zis:„Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”

Adepții învățăturii reîncarnării susțin că acest verset se referă la renașterea într-un alt corp. Versetul, însă, este greșit interpretat în contextul întregului pasaj din Ioan 3:1-16. 

Nicodim era nedumerit, pentru că el credea că Isus se referă la o a doua naștere fizică (Ioan 3:4). Dar Isus Hristos se face explicit în următoarele versete: 

“Isus i-a răspuns:„Adevărat, adevărat îţi spun, că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh.” 

Domnul Isus i-a vorbit lui Nicodim despre o naștere spirituală și nu una fizică așa după cum pretinde învățătura reîncarnării care cere o renaștere fizică. Mai mult decât atât, în 1 Petru 1:23, Petru referindu-se la “nașterea din nou”, susține că este “neperitoare”. Numai o naștere spirituală poate fi neperitoare. Deci, imaginea biblică a nașterii din nou nu este compatibilă cu învățătura reîncarnării. 

Ioan 9:1-2 

“Cînd trecea, Isus a văzut pe un orb din naştere. Ucenicii Lui L-au întrebat:„Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?”

Conotația adepților teoriei reîncarnării este că omul orb s-a născut orb din cauza păcatelor comise în viața lui anterioară (karma). Și aici avem o lipsă de interpretare a textului în întregime. Motivul pentru care omul s-a născut orb ne este comunicat în Ioan 9:3: “ Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui; ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” Prin urmare, vindecarea orbului din naștere a adus slavă lui Dumnezeu și a demonstrat divinitatea lui Hristos și puterea Lui de vindecare. 

Modul de interpretare a Sfintelor Scripturi este un truc comun folosit de către eretici, a rupe un verset din context și a-i da un înțeles greșit pentru a suporta învățătura greșită a sectei sau cultului. Cu o astfel de metodă de interpretare se poate da orice înțeles greșit a Sfintelor Scripturi. Contextul determină înțelesul pasajului. O interpretare biblică corectă presupune examinarea în detalii a pasajului în contextul întregului pasaj. 

Aceasta a făcut Omraam Mikhael Aivanhov și învățătorul lui Peter Deunov, cât și adepții lor, au interpretat greșit Sfintele Scripturi, lucru pentru care vor da răspundere înaintea lui Dumnezeu.