Cum este corect să sărbătorești Crăciunul?

Cu caţiva ani în urmă mă aflam în Statele Unite ale Americii înainte de Crăciun. Sărbătoarea aceasta se pare că este cea mai importantă pentru oamenii acestei ţări. Pe când mergeam cu un prieten din Sacramento spre Castro Valley, am văzut noaptea, scrisă cu litere foarte mari care luminau, o inscripţie ce m-a mişcat mult. Era scris: “Jesus is the reason for the Season!” şi în traducere înseamnă “Isus este motivul/sensul acestei sărbători!”. Crăciunul mai este numit de americani şi “Season”. Sensul acestei inscripţii este foarte adînc şi implică o tristă realitate. Oamenii sărbătoresc Crăciunul peste tot, dar până şi în cele mai civilizate ţări nu au mai păstrat nimic din sensul iniţial al sărbătorii. În alt an, tot de Crăciun, mă aflam cu soţia în aeroportul din Amsterdam şi un grup de muzicieni mergeau prin sălile mari ale aeroportului şi cântau foarte frumos cu instrumente muzicale. Dar, timp de mai multe ore, nu am auzit de la ei nici măcar o singură melodie a vreo unei cântări de Crăciun şi aceasta după ce atâtea opere muzicale au fost alcătuite pe parcursul veacurilor. Nu este mai bună situaţia nici la noi în Moldova. În lunga perioadă sovietică a ateismului, oamenii nu au ştiut decât despre un Moş Gerilă inventat, ca să-i facă să uite pe Cel a cărui zi de naştere o sărbătorim la Crăciun, de Domnul Isus, Împăratul Împăraţilor şi Domnul domnilor. Să vedem…

Ce relatează Biblia despre apariţia Crăciunului?

Luca, autorul Evangheliei care îi poartă numele, a fost un grec deosebit de educat pentru vremea lui. El a găsit cu cale “după ce a făcut cercetări cu deamănuntul asupra tuturor acestor lucruri de la obîrşia lor, să le scrie în şir unele după altele”(Luca 1:3). Astfel, el spunea că

… îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea, şi a zis: “Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată eşti tu între femei!” Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemneze urarea aceasta. Îngerul i-a zis: “Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. Şi iată că vei rămînea însărcinată, şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfîrşit.” Maria a zis îngerului: “Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?” Îngerul i-a răspuns: “Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu. Iată că Elisaveta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu la bătrîneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună. Căci niciun cuvînt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere. Maria a zis: “Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Şi îngerul a plecat de la ea.” (Luca 1:26-38)

Când a aflat ca Maria este deja însărcinată, au apărut suspiciuni şi dezamăgiri în inima lui Iosif, bărbatul ei, dar el,

…era un om neprihănit, şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gînd s-o lase pe ascuns. Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului, şi i-a zis: “Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea, este de la Duhul Sfînt. Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice: “Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuil”, care, tălmăcit, înseamnă: “Dumnezeu este cu noi”. Cînd s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa. Dar n-a cunoscut-o (adica nu a întreţinut relaţii sexuale cu ea), pînă ce ea a născut un fiu.” (Matei 1:19-25)

Dar, când avea să nască Maria…

În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. Înscrierea aceasta s-a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Quirinius. Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, -pentru că era din casa şi din seminţia lui David, să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. Pe cînd erau ei acolo, s-a împlinit vremea cînd trebuia să nască Maria. Şi a născut pe Fiul ei cel întîi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei. În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: “Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-l veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd: “Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.” După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: “Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul.” S-au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle. După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toţi ceice i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gîndea la ele în inima ei. Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi care erau întocmai cum li se spusese.” (Evanghelia dupa Luca 2:1-20)

Cea mai mare minune în toate cele întâmplate mai sus nu este faptul că fecioara a născut un copil sau că îngerii au venit să se arate păstorilor în câmp noaptea. Cea mai mare minunte este că….

La Crăciun Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat

Dacă evangheliştii Matei şi Luca încep relatările lor despre naşterea lui Isus în Betleem, atunci Ioan, autorul Evangheliei care îi poartă numele, porneşte relatarea despre Isus din veşnicii, de unde vine Fiul lui Dumnezeu. Ioan Îl numeşte pe Isus “Cuvântul lui Dumnezeu” şi începe Evanghelia sa cu acest pasaj:

La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întunerec, şi întunerecul n-a biruit-o. A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan. (se referă la Ioan Botezătorul) El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină. Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume. El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sînge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. Şi Cuvîntul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. Ioan a mărturisit despre El, cînd a strigat: “El este Acela despre care ziceam eu: “Celce vine după mine, este înaintea mea, pentrucă era înainte de mine”. Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har; căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos. Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.” (Evanghelia dupa Ioan 1:1-18)

Aceasta este esenţa sărbătorii, aceasta sărbătorim la Crăciun – măreţul eveniment când Fiul lui Dumnezeu, care din veșnicii este cu Dumnezeu, prin care au fost făcute toate lucrurile şi prin care am fost făcuţi şi noi, a luat trup omenesc pentru ca să ne aducă adevărul despre viaţa veşnică şi harul lui Dumnezeu. Aceasta este cea mai mareață sărbătoare din Univers și este important să știi…

Cum să sărbătorești frumos Crăciunul?

Asa cum ne relatează textul Sfintei Scripturi, “toate lucrurile au fost făcute prin El”, prin Isus, Fiul lui Dumnezeu, ce a luat trup omenesc la primul Crăciun. ” Lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Săi și ai Săi nu L-au primit.” Și nu mai contează nimic altceva ce ar putea face oamenii ca să le fie frumos Crăciunul. Dacă nu L-au primit pe Domnul Isus, dacă nu au primit mântuirea (salvarea de păcate) care o oferă El, atunci sărbătoarea Crăciunului este un prilej să-și amintească și să se gândească că sunt cei mai nenorociți dintre toți oamenii, pentru că au rămas și rămân în întunericul păcatului și deznădejdii.

Cei care sărbatoresc Crăciunul în toată plinătatea sunt cei ce L-au primit, adică care cred în Numele lui Isus și cărora El, mărețul Împărat al Împăraților, le-a dat dreptul să se facă copiii lui Dumnezeu. Ce mult a fost schimbată viața mea în ziua când am crezut în El și câtă bucurie mi-a turnat în inimă și îmi toarnă până în prezent cunoașterea Lui și relația pe care o am cu acest Cuvânt, care s-a făcut trup. Prin credință în Isus am fost născut din nou pentru o viață nouă. Lucrurile vechi și nevrednice de Împărăția Lui au trecut și toate lucrurile s-au făcut noi. Cu o inimă plină de bucurie pentru mântuirea care mi-a adus-o, voi sărbători Crăciunul și în acest an. Dumnezeu să te binecuvânteze, dragă cititor al acestui mesaj, să experimentezi și tu la acest Crăciun bucuria cunoașterii Domnului Isus și a credinței din inimă în El!

Crăciun Fericit!!!