Poți să-L accepți pe Isus ca Mântuitor, dar nu ca și Domn?

Poți să-L accepți pe Isus ca Mântuitor, dar nu ca și Domn? Aceasta este întrebarea la care voi răspunde în acest articol.

Domn, Mântuitor, accepți,
Ascultare de Isus

Pentru unii creștini creștinismul a devenit o religie la modă și nu așa cum trebuie să fie o relație cu Dumnezeu. Pentru unii creștini acesta i-a dezămăgit, pentru că ei așteaptă ceva de la Dumnezeu fără ca să se dedice în întregime Domnului și Stăpânului vieții lor. Ei sunt gata să accepte pe Isus ca și Mântuitor al vieții lor fără să se predea în întregime domniei Lui.

Cuvântul “Domn” în limba ebraică este “adonai” și în limba greacă “kurios”. Domnul este mai mult decît un cuvânt, acest cuvânt indică o relație. Domnia lui Dumnezeu în viața creștinului înseamnă o totală supunere Domnului și Stăpânului.

În Israel ambele cuvinte frică și evlavie conțineau pronunțarea corectă a consoanelor sacre a numelui divin Yahweh. În schimb, sunetele vocalice  din Elohim (Dumnezeu) sau Adonai (“Domn” din cuvântul “adon”, conducător, domn, stăpân, soț) erau combinate cu YHWH.

Prima mențiune În Biblie când omul acceptă domnia lui Dumnezeu este relatată în Geneza 14:22, când Avraam recunoaște domnia și stăpânirea Dumnezeului Celui Prea Înalt asupra lui.

“Avram a răspuns împăratului Sodomei: “Ridic mîna spre Domnul, Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului și al pămîntului, și jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de ață, nici măcar o curea de încălțăminte, ca să nu zici: “Am îmbogățit pe Avram.” Nimic pentru mine! afară de ce au mîncat flăcăii, și partea oamenilor cari au mers cu mine, Aner, Eșcol și Mamre: ei pot să-și ia partea lor!” (Geneza 14:22)

În Geneza 15:2 Avraam se adresează lui Dumnezeu ca Domn personal când spune:

“Avram a răspuns: “Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii; și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.” (Geneza 15:2)

Ca și un rob dedicat în întregime stăpânului său care poate să-i împlinească toate nevoile sale, Avraam recunoaște și acceptă domnia lui Yahwe Adonai în viața sa. La fel ca și Avraam, ucenicul lui Hristos este chemat să accepte și să recunoacă domnia și stăpânirea lui Hristos în toate aspectele vieții personale.

În prima predică creștină rostită de apostolul Petru în Fapte 2:14-40 domnia lui Isus Hristos este făcută centrală pentru mântuirea celor ce au crezut.

“Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit. Să știe bine dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus, pe care L-ați răstignit voi ”   (Fapte 2:21, 36)

Mărturisirea publică a lui Isus ca Domn și Mântuitor personal a fost și rămâne centrul sau esența exprimării credinței creștine. Acest lucru îl vedem în mai multe pasaje din Sfânta Scriptură ca: Fapte 16:31; Romani 10:9; 1 Corinteni 12:3; Filipeni 2:11. Fără acceptarea lui Isus ca Domn și Mântuitor în momentul credinței sau pocăinței,  mărturisirea de credință este doar o declarație formală. Domnul Isus ne-a avertizat de acest lucru când a spus:

“Nu orișicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împărăția cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.” (Matei 7:21)

“De ce-Mi ziceți: “Doamne, Doamne!” și nu faceți ce spun Eu?” (Luca 6:46)

Folosirea cuvântului “domn” reflectă sistemul sclaviei și implică puterea absolută exercitată de către stăpân asupra robului cumpărat. Apostolul Pavel în 1 Corinteni 6:19-20 explică implicațiile morale ale mântuirii creștine.

“Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit dela Dumnezeu? Și că voi nu sînteți ai voștri?  Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6:19-20)

Și în 1 Corinteni 7:22-23 apostolul Pavel spune:

“Căci robul chemat în Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor.” (1 Corinteni 7:22-23)

Odată ce creștinul mărturisește domnia lui Hristos în viața sa, se supune în întregime domniei Lui și în toate aspectele vieții sale se vede ascultarea de Domnul Isus. Adonai așteaptă ascultare.

“Nu știți că, dacă vă dați robi cuiva, ca să-l ascultați, sînteți robii aceluia de care ascultați, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? Dar mulțămiri fie aduse lui Dumnezeu, pentrucă, după ce ați fost robi ai păcatului, ați ascultat acum din inimă de dreptarul învățăturii, pe care ați primit-o.” (Romani 6:16-17)

În concluzie, putem spune că cel ce cheamă pe Isus ca și Hristos, Mesia, Salvatorul, trebuie să accepte Domnia Lui în viața sa și să-i ofere ascultare totală în toate aspectele vieții sale.

Vă recomand să studiați cursurile de studiu biblic inductiv din seria de 40 de minute: