Este biblic ca un tată să-și ceară iertare de la copii?

Întrebare:

Tatăl nostru a greșit mult împotriva familiei noastre, i-am spus că ar fi bine să-și ceară iertare, dar el a spus că nu este biblic ca un tată să-și ceară iertare de la copii. Este greșit din punct de vedere a Bibliei ca un tată să-și ceară iertare de la copii? 

Tata își cere iertare de la copii

Nu cunosc situația Dvs., dar bănuiesc că ați fost rănit adânc de atitudinea și acțiunile tatălui Dvs. care nu vrea să-și ceară iertare, motivându-și cauza că nu este biblic. Biblia definește care este rolul și responsabilitățile unui tată față de copiii săi, lucru care poate fi studiat în cursul biblic inductiv “Căsătorie fără regrete”. Orice tată pământesc în relația cu copiii săi trebuie să reflecte chipul Tatălui ceresc.

Am auzit un caz cum tatăl, fiind sub influența băuturilor alcoolice, și-a lovit fiul care nu făcuse nimic rău. În ziua aceea mama și cu fiul nu au dormit acasă. Dimineață când s-au întors acasă și când tatăl a fost confruntat în mândria sa, nu a acceptat și nici nu a vrut să-și ceară iertare de la ei. Mă gândesc câte lucruri s-ar fi putut rezolva dacă tatăl și-ar fi cerut iertare! Pentru o perioadă lungă de timp copilul a trăit cu amărăciune și ură în inima lui față de tatăl său. A fost greșit sau prea mult pentru tată să-și ceară iertare de la fiul său?

Emoțiile negative sau ipocrizia părinților pot fi zdrobitoare pentru copii, însă recunoașterea vinei  în fața copilului va modela pocăința în viața lui și va produce caracter autentic atât în el, cât și în părinte. Nu este deloc înțelept să acoperim greșeala și să n-o mărturisim. Prin recunoașterea greșelei mele ca și părinte pot învăța pe copil dragostea lui Dumnezeu pe care o experimentez în viața mea.

Ca și părinte înțeleg că nu sunt perfect și nici comportamentul meu nu este perfect. Pot răni pe copiii mei prin strigare, mânie, ignoranță, nedreptate etc.  Biblia ne spune că “greșim în multe feluri” (Iacov 3:2) și dacă am greșit, trebuie să ne cerem iertare, fie că este soția, soțul sau copiii noștri. Recunoașterea greșelilor față de copii îi va ajuta să înțeleagă că suntem toți păcătoși și că avem nevoie de Isus Hristos care Şi-a dat viața ca să ne ierte păcatele și ne-a poruncit să ne iertăm unii pe alții în dragoste.

Împăratul David este cunoscut ca “omul după inima lui Dumnezeu”. În 2 Samuel 13 este relatată istoria necinstirii fiicei lui Tamar de către Amnon. “Împăratul David a aflat toate aceste lucruri şi s-a mâniat foarte tare (2 Samuel 13:21).” Ca și tată, David trebuia să cerceteze cererea lui Amnon și să prevină astfel de incidente. Nu doar că David nu și-a pus întrebări de ce Amnon îi cere un astfel de lucru, dar după ce Tamar este necinstită, David nu-și cere iertare de la ea și nici nu aplică măsuri disciplinare lui Amnon. Mânie și tăcere – iată ce a făcut David. După doi ani de zile Absalom omoară pe fratele său Amnon (2 Sam. 13:28-29), după care fuge pentru doi ani de zile. Absalom a locuit la Ierusalim pentru alți doi ani de zile fără ca să-i vadă fața tatălui său David. Și atunci când Absalom i-a văzut fața împăratului, nu a existat o împăcare care implica cererea de iertare nici din partea împăratului și nici din partea lui Absalom. David trebuia să-și ceară iertare de la Tamar și de la Absalom pentru decizia neînțeleaptă luată de el. Chiar dacă s-a întâmplat, el trebuia să depună tot efortul acum să zidească și să mențină relațiile cu copiii săi și să oprească răul care s-a soldat cu necinstirea lui Tamar, moartea lui Amnon și a lui Absalom.

Iată un exemplu din care putem învăța că nerecunoașterea greșelii și lipsa cererii de iertare este urmată de consecințe grave care distrug relațiile în familie.

A-ți cere iertare sau a oferi iertare este un principiu ce trebuie aplicat în toate domeniile vieții. În Evanghelia după Marcu 11:25-26 Domnul Isus spune:

“Și, cînd stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentruca și Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre. Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre.”

Ori de câte ori greșim sau ni se greșește, fie ne cerem iertare sau oferim iertare, aceasta este condiția celui ce experimentează iertarea lui Dumnezeu în viața sa. A-ți cere iertare este o acțiune privită de cei din afara bisericii ca ceva slab, dar nu și de Domnul Isus Hristos care a venit să-Şi dea viața pentru păcatele noastre ca să primim iertarea lui Dumnezeu în dar.

Dacă nu ți s-a cerut iertare, tu iartă și nu trăi cu amărăciune în viața ta. Amărăciunea va face să-ți pierzi liniștea și pacea și te va afecta atât emoțional, cât și fizic. Iosif care a fost vândut de frații săi în robie pentru 30 de arginți și care a îndurat multă suferință și 13 ani de închisoare, mai târziu a iertat pe frații săi.

Iosif le-a zis:,,Fiți fără teamă; căci sînt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi, negreșit, v-ați gîndit să-mi faceți rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceeace se vede azi, și anume, să scape viața unui popor în mare număr. Fiți dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni, pe voi și pe copiii voștri.” (Geneza 50:19-21)

A-ți cere iertare de la cel căruia i-ai greșit sau a ierta va aduce unitate și pace în relații, armonie, vindecare și multă mângâiere.