Despre ce fel de muzică și jocuri vorbește Luca în capitolul 15?

Întrebare:

Întrebare despre muzică şi jocuri. Cine poate comenta cum de înţeles următoarele versete: Luca (Capitolul 15 : 6, 25, 29, 32). În versetul 25 scrie că se “auzea muzică şi jocuri”. În versetul 32 scrie “că trebuia să ne înveselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.” Despre ce fel de veselie se vorbeşte aici? 

Pentru a răspunde la aceste întrebări, este foarte important să privim contextul acestor versete:

Dar El le- a spus pilda aceasta: „Care om dintre voi, dacă are o sută de oi şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz şi se duce după cea pierdută, pînă cînd o găseşte? După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri; şi, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi şi le zice: „Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută”. Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n-au nevoie de pocăinţă(Luca 15:3-7)

Cuvântul bucurați-vă din greacă este συγχαίρω sugchairō care înseamnă a te bucura cu cineva, a împărtăși bucuria cu cineva. Versetul 7 ne spune despre ce fel de bucurie este vorba –bucuria de a vedea un păcătos care se pocăiește. E normal să împărtășești acestă bucurie.

Să privim la versetele următoare:

El a mai zis: Un om avea doi fii. Cel mai tînăr din ei a zis tatălui său: „Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine”. Şi tatăl le-a împărţit averea. Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea, ducînd o viaţă destrăbălată. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea şi el a început să ducă lipsă. Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni. Şi-a venit în fire şi a zis:”Cîţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pîine, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi”. Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. Cînd era încă departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult. Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău”. Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mîncăm şi să ne veselim; căci acest fiu al meu era mort şi a înviat; era pierdut şi a fost găsit”. Şi au început să se veselească. Fiul cel mai mare era la ogor. Cînd a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri. A chemat pe unul din robi şi a început să-l întrebe ce este. Robul acela i-a răspuns:” Fratele tău a venit înapoi şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine”. El s-a întărîtat de mînie şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară şi l-a rugat să intre. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său:” Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi-a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat”. „Fiule”, i- a zis tatăl, „tu întotdeauna eşti cu mine şi tot ce am eu este al tău. Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit”.(Luca 15:11-32)

Muzică – συμφωνία sumphōnia – compoziție muzicală, în special pentru orchestră.

Jocuri – χορός choros – un grup de cântăreți sau dansatori care împreună pun în scenă o opera teatrală, cum ar fi un musical, operă, oratorio etc.

Veselie/veselim – εὐφραίνω euphrainō- a te îmbărbăta, a te bucura, a celebra.

Bucurie/a te bucura – χαίρω chairō – a te veseli, a saluta pe cineva, a glorifica.

Iarăși vorbind de contextul acestor versete, observăm că bucuria exprimată prin cântări deosebite este cauzată de întoarcerea unui păcătos la Dumnezeu. Mântuirea unei persoane este un prilej deosebit pentru a ne bucura și veseli. Am vorbit despre acesta în articolul precedent Cum se veselesc creștinii autentici.

Cât privește jocurile, este vorba mai mult despre o dramă în sens actoricesc, decât despre dansurile pe care ni le imaginăm noi. Scriptura vorbește despre diferite motive de a dansa. Este important să înțelegem în ce context se vorbește despre dans.

Dumnezeu să ne ajute să ne veselim și să ne bucurăm pentru mântuirea unui păcătos!