De unde era lumina din prima zi a creației?

0
6645

Întrebare:

„1. Există ceva care lumina creația inainte de crearea luminii? Există vreun verset biblic care să spună aceasta?
2 .Biblia spune că Pământul a fost creat în 6 zile obișnuite, iar știința spune că în milioane de ani, unii creștini însă afirmă că la Dumnezeu 1 zi sunt 1000 de ani omenești. Am mai auzit că dacă Dumnezeu ar fi creat Pământul în 6 zile obișnuite acum noi nu am fi putut vedea stele care se află la milioane ani-lumină. Nu am găsit încă o explicație la aceasta. Cândva eram convinsă că Pământul a fost creat în 6 zile obișnuite, dar faza cu stelele nu o înteleg și aș dori o explicație. Mulțumesc!”

În prima zi Dumnezeu a creat lumina.

„La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.” (Geneza 1:1-5)

•Lumina  a fost creată la început, în prima zi a existenței materiei și întregului univers.
•Lumina a fost creată de Dumnezeu și ea era bună.
•Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric.
•Dumnezeu a numit lumina zi și întunericul –noapte.
Din acest text cunoaștem că lumina era orientată asupra pământului deoarece lumina o parte din el (s-a introdus termenul de zi și noapte). Lumina din Geneza nu este aceeași lumina din Apocalipsa.
Posibil în primele 5 versete este prezent un paradox – lumina (un efect) fără sursă (cauză). Dar Biblia menționează că Dumnezeu a creat doar  cerurile , pământul și lumina; nu este menționată crearea unei surse de lumină în ziua întâi.  O opinie la acest subiect leagă relatarea din Geneza cu teoria relativității restrânse:

„Albert Einstein susţine în teoria relativităţii că viteza luminii în vid este o constantă care nu depinde de sistemul de referinţă. Consecinţele acestui fapt sunt relativitatea timpului, a spaţiului, a masei şi a altor mărimi fizice. El a ajuns la acest rezultat prin calcul, dar nu a reuşit să explice din ce cauza viteza luminii în vid este constantă. Explicaţia o găsim în altă parte.Pe prima pagină a Bibliei ni se spune că atunci când a făcut lumea, Dumnezeu mai întâi a făcut lumina şi abia după aceea a creat şi celelalte lucruri care puteau fi luate ca sisteme de referinţă. Având în vedere acest fapt este perfect normal ca viteza luminii în vid să nu depindă de obiectele care nu existau atunci când a fost creată lumina.Vedem astfel că teoria relativităţii oferă o nouă confirmare a relatării biblice privind facerea lumii,dar mai vedem ceva: teoria relativităţii e considerată o culme a cunoaşterii omeneşti, pe când Biblia abia de aici începe. În concluzie, consider că ar rebui să avem mai multă încredere în ceea ce ne spune Duhul Sfânt în Biblie şi să nu mai plecăm urechea la basmele celor care o defaimă.”

Alternarea zilei cu noaptea a avut loc de trei ori.

În ziua întâi a fost creată lumina, pământul și cerurile,  însă abia în ziua a patra au fost create stelele, Luna (luminătorul cel mic) și Soarele (luminătorul cel mare). Versetele 14-18 oferă informație suplimentară:

„Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii; şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul, să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.”

Luminătorul cel mare va stăpâni ziua, exact acea zi care exista deja, zi care era caracteristică prin faptul că în ea era prezentă lumina.
Dumnezeu a plasat luminătorii în  întinderea cerului să stăpânească ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Lumina din ziua a patra avea ca sursă luminătorii și nu era lumina inițială, de parcă Dumnezeu a creat întâi lumina specifică planetei, apoi steaua care să producă această lumină.
Trebuie de observat că în zilele creației, Dumnezeu  crează din nimic și creează ce nu a mai fost înainte.
Apostolul Pavel  citează un verset din Geneza:

„Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos.” (2 Corinteni 4:6)

Pavel specifică faptul că lumina nu are sursă.
Prorocul Ieremia afirmă că Dumnezeu a creat sursele de lumină:

„Aşa vorbeşte Domnul care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui nume este Domnul oştirilor.” (Ieremia 31:35)

În concluzie, Dumnezeu a creat lumina apoi sursa de lumină.