Dacă ne lepădăm de Hristos, şi El Se va lepăda de noi

  M-a făcut să scriu aceste rânduri întristarea pe care o am pentru o tânără care a ales cu mai mulți ani în urmă să-L urmeze pe Hristos și care duce o luptă spirituală ce în ultima vreme s-a întețit. Cea mai mare presiune a avut-o din partea părinților, mai ales a mamei, care încearcă în toate chipurile să o manipuleze și să pună presiune asupra ei ca să o abată de la Hristos. S-a ajuns până acolo că îi interzice să vină la biserică, să aibă cont pe Facebook și îi verifică toate apelurile telefonice, conturile de email etc. În cele din urmă, tânăra aceasta este pe cale de a se lăsa de Hristos și se scuză că se va întoarce la religia formală a părinților care se mulțumesc cu apartenența la un cult strămoșesc, dar nu au și nici nu au avut niciodată o relație adevărată cu Hristos, căci altfel aveau să urmeze învățătura Mântuitorului și nu porunci omenești. Tânăra aceasta nu are pace în inimă și crede că dacă va ceda presiunilor părinților, va putea să readucă pacea în familie și în inima ei. Sunt foarte întristat că se înșeală astfel și nu stă tare pentru Hristos. 

Când i-a trimis pe ucenici doi câte doi să predice Evanghelia, Domnul nostru i-a avertizat despre perocolul de a fi martirizați, dar le-a spus să nu se teamă de cei ce omoară trupul și nu pot face nimic sufletulu, ci să se teamă de Dumnezeu care poate nimici și trupul și sufletul în gheenă. Această tânără nu a ajuns încă la situația să fie pusă în față cu moartea pentru credința ei. Domnul Isus ne-a spus care este prețul de a fi ucenicul Lui și a mai spus: 

De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. (Matei 10:32-33) 

Tânăra este pe cale de a se lăsa de Hristos și se înșeală că Îi va sluji Lui, urmând religia părinților ei. Dar oare ei ascultă de Hristos? Le place lor Evanghelia? Este rău când te înșeală alții, dar este culmea când te înșeli singur în felul acesta și încerci să te convingi pe tine că ești cu Hristos când te-ai lepădat de El. Avertizarea Lui este clară și tranșantă: „De oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.”

Să nu creadă nimeni că Domnul Isus a venit să ne aducă pace și bună înțelegere cu rudele. El a mai spus: 

Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa şi pe noră de soacra sa. Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui. Cine iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. (Matei 10:34-37) 

Tânăra despre care scriu iubește pe mama ei mai mult decât pe Hristos și astfel se face nevrednică de Hristos și de viața veșnică. Dacă ar sta tare acum în credință, ar câștiga viața veșnică și o bună mărturie de la Domnul Isus în fața Tatălui ceresc. Ar mai arăta și un frumos exemplu de credință mamei și tatălui ei și la toți din familia lor, dar astfel își pierde și sufletul ei și sufletul celor din familie. Aceasta se aplică și celor care amână pocăința și intrarea în Noul Legământ cu Domnul Isus, de frică să nu fie persecutați de familia lor. 

Acum cercetez și scriu istoria baptiștilor din Moldova. Chiar azi am citit despre persecuțiile prin care a avut să treacă Tihon Hijneakov, unul din primii baptiști din țara noastră. În anul 1923 a mers în satul Iablona de lângă Bălți să predice Evanghelia la biserica baptistă din acea localitate. Acolo a fost arestat și dus la postul de jandarmi unde timp de 16 zile și nopți a fost bătut continuu ca să se lase de Hristos. Când au înțeles jandarmii că nu vor avea nici un succes, l-au eliberat. Au fost mulți creștini care au fost puși de vii să-și sape gropile în care erau apoi aruncați după ce erau împușcați. Li se cerea doar să se lepede de Hristos și avea să le fie cruțată viața. Ei însă au stat tari, pentru că ei au murit împreună cu Hristos în ziua când au crezut în El. De aceea vor învia împreună cu El și vor împărăți împreună cu El. Acești oameni au răbdat pentru Hristos și s-au făcut vrednici de Împărăția Lui. Ei cu adevărat și-au luat crucea și L-au urmat pe Hristos. Ei vor domni cu Împăratul Împăraților, pentru că nu și-au iubit viața mai mult decât pe Dumnezeu. 

Dar noi? Suntem gata să răbdăm cu Hristos ca să și împărățim împreună cu El?