Cum să-ți mărturisești păcatele când nu ai încredere în pastor?

Este important să mergi să mărturisești păcatul la pastor atunci când ai căzut într-o greșeală, într-un păcat. Să nu lași să treacă timpul, altfel Satana profită ca să te scufunde și mai rău în păcatul în care te-a prins ca să-ți facă rău, să te distrugă și nu doar pe tine, dar și pe alții. Amânarea mărturisirii păcatului te va scufunda tare în păcat și va face să fie mult mai greu de rezolvat problema ta și va aduce consecințe grave.

Cum să te mărturisești când nu ai încredere?

Din întrebările și comentariile primite de la oameni am înțeles că mulți nu au îndrăzneala să meargă la pastor să-și mărturisească păcatul, pentru că nu au încredere în el. Cineva chiar a scris că dacă va merge să-și mărturisească păcatul păstorului, a doua zi va ști întreaga biserică. Îmi pare foarte rău dacă a avut cineva o astfel de experiență. Parcă nu-mi vine să cred că este vreun pastor care să nu știe a ține taina mărturisirii. Dacă se întâmplă așa, nu este de mirare că oamenii își pierd încrederea în pastor și nu mai vin să ceară ajutor pentru problemele prin care trec.

Mai este important să mergi să te mărturisești și pentru a putea fi sprijinit, ajutat să ieși din păcatul și starea rea în care te-ai pomenit. Tocmai pastorul, care este un om duhovnicesc, te va ajuta să ieși din starea aceasta. Ce să faci, însă, dacă ai un pastor la care nu ai încrederea să mergi să te mărturisești?

Verificați foarte bine motivul. Chiar nu aveți încredere în pastor sau vă este frică să mărturisiți păcatul?

Dacă a fost într-adevăr așa o experiență în biserica dvs. când pastorul a dat imediat la iveală păcatul, înțeleg că vă este foarte greu. Dar poate oamenii cred așa pentru că pastorul a aplicat disciplina? Unii oameni cred că dacă au mers și și-au mărturisit păcatul, atunci nu va mai fi aplicată disciplina. Nu este posibil așa. Un pastor trebuie să se gândească cum să facă lucrurile corect. El se gândește la toți absolut, nu doar la cel care a păcătuit.

Un pastor care are frică de Dumnezeu și cunoaște Cuvântul Lui, se va gândi să ridice din păcat pe cel care a păcătuit. Totodată, va căuta să ajute imediat și pe cei care au fost afectați. Disciplina duhovnicească, care trebuie aplicată în biserică, este necesară tocmai pentru a opri răspândirea acestui păcat.

Spre exemplu, în 1 Corinteni 5, apostolul Pavel spune că în biserica din Corint era un păcat care a ieșit la iveală. Nu cred că a fost să se mărturisească omul acela. Nici măcar nu era confruntat. El trăia în incest, trăia cu mama lui vitregă. Pavel nici n-a mers să-l confrunte, ci imediat a aplicat disciplina și a spus că un asftfel de om trebuie dat afară pe mâna Satanei, pentru că nu poate să rămână în biserică. Înseamnă aceasta că Pavel nu era un om de încredere? Nicidecum, dar disciplina aceasta trebuia aplicată acelui om.

Deci, vreau să te verifici. Dacă spui că nu ai încredere în pastorul tău, chiar așa este? Chiar pastorul a nedreptățit pe cineva? Sau pentru că pastorul a fost drept și a aplicat corect Sfintele Scripturi, nu mergi să-ți mărturisești păcatul? Păcatul nemărturisit va crește și va aduce consecințe mult mai grave.

David de ce nu și-a mărturisit păcatul?

David, într-adevăr, nu și-a mărturisit păcatul grav de preacurvie. El avea un om duhovnicesc căruia putea să-l mărturisească, prorocul Natan. El a crezut că poate ascunde păcatul și nu l-a mărturisit. A avut mai multe încercări să-și ascundă păcatul, dar multe încercări nu i-au reușit. El a încercat să-l trimită pe Urie, soțul Bat-Șebei, acasă la nevastă ca să se culce cu ea și astfel să nu apară întrebări de ce ea a rămas însărcinată. Urie nu a mers. David l-a îmbătat atunci, crezînd că-i va slăbi voința lui. Nici sub influența alcoolului Urie nu a slăbit în voința lui, ci a rămas tare în hotărârea lui și nu s-a dus acasă. În cele din urmă, a dat ordin David să fie create împrejurări ca să fie Urie omorît. De la curvie s-a ajuns la minciună și apoi chiar la omor.

Dacă David și-ar fi mărturisit păcatul de la bun început, s-ar fi oprit. Era foarte greu pentru David. El s-ar fi gândit că este model pentru poporul Israel, este împărat, în poziție înaltă, consecințele ar putea fi prea mari și a ales mai degrabă să ascundă păcatul. A crezut că lucrurile vor merge bine mai departe, dar lucrurile s-au agravat tare.

El ar fi putut merge la Natan să-i spună că a păcătuit și să întrebe ce să facă, pentru că Bat-Șeba a rămas însărcinată. Natan l-ar fi sfătuit să-și mărturisească păcatul, să-și ceară iertare de la Dumnezeu, de la Urie. I-ar fi dat soluții ca să oprească tot răul. David nu și-a mărturisit păcatul, ci a căutat să rezolve singur situația, așa cum face fiecare om care păcătuiește. Tendința firească a omului este să acopere un păcat cu alt păcat atunci când păcătuiește. În felul acesta mărește păcatele asupra capului său și consecințele asupra sa și asupra altora. Așa fac toți acei care nu se grăbesc să-și mărturisească păcatele.

În cele din urmă, Dumnezeu l-a trimis pe Natan să-l confrunte. Dumnezeu i-a descoperit lui Natan păcatul lui David și Natan a venit și l-a confruntat. David a recunoscut atunci când a fost confruntat. Bine măcar că a recunoscut atunci. El și-a cerut iertare, a plâns, însă tot consecințele au fost grave. David n-a mai fost omul care a fost până atunci. El nici măcar n-a mai putut să confrunte păcatele care se săvârșeau în casa lui. În casa lui s-au săvârșit lucruri groaznice. Incest, omor și aceasta pentru că David, prin păcatul lui nemărturisit la timp, a adus o măsură înzecită de consecințe asupra casei lui. Așa li se întâmplă și tuturor celor care nu se grăbesc să-și mărturisească păcatele.

S-ar fi gândit David că-i este rușine să mărturisească lui Natan. Dar n-a aflat Natan mai apoi? N-au aflat toți oamenii? O lume întreagă până în ziua de azi citește ce s-a întâmplat cu David. Nu poți ascunde păcatul, de aceea este foarte important să mărturisești păcatele.

Mărturisind păcatele azi, vei începe să rezolvi lucrurile și să revii la o stare normală cu Dumnezeu. Vei opri astfel declanșarea aceasta mare de consecințe care vine asupra ta.

Verifică bine în inima ta dacă nu cumva este o scuză nu reală neîncrederea în pastor pe care o invoci. Vezi nu cumva să te înșele firea ta păcătoasă și Satana că tu poți rezolva singur păcatele. Dacă ai fi fost în stare să rezolvi singur, n-ajungeai unde ai ajuns.

Poate ești slujitor de biserică și ai căzut într-un păcat grav? Te gândești poate că oamenii au încredere în tine, iar tu ai făcut așa lucruri rele. Oprește-te și mergi să mărturisești păcatul neapărat. Mergi la episcopul tău, la mentorul tău, la cel care te călăuzește pe tine în Evanghelie. Trebuie să ai un astfel de om. Dacă nu ai un om la care să te raportezi în Evanghelie, cum faci lucrarea atunci? Nu te înșela și nu crede că vei ascunde cumva. Trebuie să oprești repede starea în care ai ajuns. Lucrurile vor ieși la iveală chiar și dacă nu le mărturisești. Vor ieși tocmai atunci când îți va fi lumea mai dragă sau vei crede că toate s-au liniștit.

Nu așa credea și David că toate lucrurile s-au liniștit? Urie era mort, Bat-Șeba era deja la el acasă. Dar tocmai atunci au ieșit toate lucrurile la iveală. Așa vor aduce multă rușine, multă distrugere în viața ta, în familia ta, în biserica ta. Nu te înșela ca să nu ajungi la aceste consecințe.

Dacă ești sigur că pastorul tău nu este de încredere, atunci mergi la alt păstor

Am avut și eu cazuri în biserică când am ajuns să discut cu oamenii despre păcatul lor când a ieșit la iveală foarte târziu. I-am întrebat de ce nu au venit mai devreme să-și mărturisească păcatul. Mi-au răspuns că le-a fost rușine. Dar rușinea nu poate fi evitată nici atunci, nici mai târziu. Consecințele nu ar fi fost așa de mare, ar fi fost posibil măcar ceva de salvat.

Am avut și situații când au venit persoane din alte biserici să se mărturisească. I-am întrebat de ce nu merg să discute cu pastorii lor, dar nu i-am alungat. I-am lăsat să vorbească, am căutat să-i sfătuiesc, să-i ajut.

Dacă chiar crezi că ești într-o situație grea și nu poți merge la pastorul tău să te mărturisești și să primești ajutor, ceea ce-mi vine greu să cred, atunci caută o persoană duhovnicească, un om duhovnicesc căruia poți să-i spui ca să te poată ridica. Ai nevoie de cineva să te ridice. În așa situație nu te poți ridica singur. Nu poți să te înglozi în mlaștină și să te apuci singur de cap să te scoți din ea. Apelează cât mai grabnic la ajutor și nu mai lăsa să treacă timp să te afunzi tot mai mult în păcat.

Îndemn pentru colegii mei pastori

Dragi colegi, haideți să fim oameni de încredere, duhovnicești. Oamenii duhovnicești ridică oamenii căzuți. Este adevărat, situațiile sunt așa de grele când trebuie să ne gândim la tot ansamblul. Ne gândim la cel care a păcătuit, la familia lui, la biserică, la ucenicii lui, dacă este vorba de un lider. Este extrem de dificil ca să găsim soluții, dar trebuie să le găsim. Dar să ne gândim bine, ca nu cumva prin felul în care ne vom purta atunci, prin neatenția noastră, prin incapacitatea noastră de a păstra secretul. Să ne ajute Dumnezeu să fim oameni de încredere și să ne purtăm într-un chip vrednic de Dumnezeu.

Este suficient să mărturisești lui Dumnezeu fără să mărturisești pastorului?

Unii vin cu acest argument. Dar tocmai pentru aceasta a pus Dumnezeu în Trupul Lui învățători, păstori, apostoli, proroci, evangheliști. I-a pus pentru desăvârșirea sfinților. Ei sunt oameni duhovnicești care să te ajute să te ridici. Acum nu poți singur face aceasta. Ai nevoie de învățătură, de călăuzire. Aici este rolul nostru. Dacă nu apelezi la nimeni, cine te va putea ajuta?

Iar dacă apelezi la cei care nu sunt oameni duhovnicești, ei mai tare te scufundă. În loc să vorbești cu pastorul tău, mergi și discuți cu altcineva. Spre exemplu, te-ai îndrăgostit de cineva de care n-ar trebui să te îndrăgostești. În loc să spui problema pastorului, te duci la o prietenă a ta care nu este o persoană duhovnicească. Ea începe să-ți intensifice sentimentul acesta, să-l întrețină, să plângă cu tine, să îți găsească scuze ca să crești în sentimentul acesta rău. Te vei trezi că ai păcătuit, pentru că n-ai mers la persoana potrivită pentru mărturisire.

Încă un îndemn pentru pastori

Frați pastori, la Galateni 6:1 mai este un îndemn pentru noi:

Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi ca să nu fii ispitit şi tu.

Noi, care suntem duhovnicești, să nu ne credem prea puternici, pentru că suntem duhovnicești. Noi trebuie să soluționăm astfel de situații grele, păcate în care cad oamenii. Noi suntem în pericol să fim ispitiți. Iată de ce ni se spune să luăm bine seama la noi înșine cum facem aceasta. Să luăm seama la măsura de timp pe care o petrecem cu oamenii aceștia, contextul în care vorbim, până unde mergem în discuții cu oamenii aceștia. Dacă noi nu veghem, atunci am putea fi ispitiți și noi să cădem în aceleași păcate. Nu în singur caz a fost când un pastor, făcând consiliere, ajutînd pe cineva să se ridice dintr-un păcat, a căzut și el în păcatul respectiv.

Trăim într-o lume a senzualității, într-o lume în care prin tot ce se întâmplă suntem instigați la plăceri. Dumnezeul lumii acesteia este plăcerea. De altfel, mulți din cei care se numesc creștini sunt mai mult iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu. Chiar și din slujitori s-au lăsat atraşi mai mult de plăceri. De aceea să veghem, să fim foarte atenți, să luăm bine seama la noi înșine ca să nu fim ispitiți. Atunci când vrem să-i scoatem pe oameni din mlaștina păcatului, să veghem să n-ajungem și noi acolo atrași cu ei într-aceeași mlaștină.

Ca să ai parte de Împărăția lui Dumnezeu, trebuie să-ți mărturisești păcatele tale și să o rupi definitiv cu ele

Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti. Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul, împotriva firii pământeşti; sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi. Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege. Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. (Galateni 5:16-21)

Ai crezut din toată inima ta în Domnul Isus ca să primești iertarea de păcate și intrare în Împărăția lui Dumnezeu? Acum, dacă aceasta dorești, ca să ai parte de Împărăția lui Dumnezeu, trebuie să-ți mărturisești păcatele tale și să o rupi definitiv cu ele. Dacă nu vei face lucrul acesta, nu te înșela, nu vei moșteni Împărăția Cerurilor.

Mi-a pus pe inimă Dumnezeu să-ți spun acest mesaj, pentru că foarte mult doresc să moștenești Împărăția Cerurilor și tocmai la aceasta mi-am dedicat viața. Am pregătit acest mesaj ca să te ajut să-ți mărturisești păcatele, să te lași de ele, să ieși biruitor, să trăiești o viață sfântă de acum înainte și să moștenești Împărăția lui Dumnezeu.

Acest mesaj îl puteți asculta și din acest video live publicat pe facebook: