Cum poți fi mântuit potrivit Creștinismului și Islamului?

Acest articol este continuarea articolului precedent prin care am început să răspund la această întrebare:

Care sunt diferențele pe care creștinii și musulmanii le au în ceea ce privește păcatul și mântuirea?

Am privit la diferențele pe care le avem cu privire la păcat, dar în acest articol ne vom axa pe diferențele cu privire la mântuire.

Mântuirea în Islam

Nu am întâlnit niciun musulman care să fie sigur de mântuirea lui. Ei sunt siguri că urmează religia cea dreaptă, că islamul este cea mai curată și cea mai dreaptă religie. Totuși, cu privire la viața de după moarte, ei sunt foarte nesiguri și au multe semne de întrebare.

Acest lucru nu este de mirare, pentru că nici măcar Mohamed, cel care este considerat de ei cel mai mare prooroc și apogeul proorociilor lui Dumnezeu, nici măcar el nu era sigur de mântuirea sa. El a zis așa despre sine în Coran:

Eu nu sunt o noutate printre trimişi. Eu nu ştiu ce mi se va face mie şi nici vouă. Eu nu urmez decât ceea ce mi-a fost dezvăluit. Eu nu sunt decât un predicator cu vorba limpede. (Sura 46:9)

În creștinism, așa cum vom vedea mai târziu, Dumnezeu ne-a lăsat să știm sigur cine este și cine nu este mântuit. Omul în creștinism nu moare cu frica în sân, ci are liniște și o încredere deplină că dincolo de moarte el se întâlnește cu Domnul Isus și va locui cu El (Filipeni 1:21-23). Nu-i pot înțelege pe cei care odată s-au numit “creștini” și au ales mai apoi să îmbrățișeze o credință care nu a dat nici fondatorului ei siguranța mântuirii… Dar să ne întoarcem la doctrina islamului despre mântuire. Coranul spune că…

Mântuirea în Islam se bazează pe fapte

În Ziua aceea, se va cântări. Acesta-i Adevărul! Acei ale căror fapte vor atârna greu vor fi fericiţi! Cei ale căror fapte vor atârna uşor: aceştia sunt cei care s-au pierdut pe ei înşişi, căci ei au fost nedrepţi faţă de semnele Noastre. (Sura 7:8-9)

Mântuirea în islam se bazează pe fapte. Așa spune și versetul de mai sus, luat din Coran. În ziua judecății, faptele omului se vor cântări. Când discut cu musulmanii, ei toți știu de acest lucru și spun: ”Pe umărul drept stă îngerul care scrie faptele bune și pe cel stâng îngerul rău care scrie faptele rele”. Toată teoria este că în ziua aceea Dumnezeu va lua faptele bune și rele, le va pune pe un cântar. Mântuirea omului ar depinde de partea în care va înclina balanța, de parcă omul ar avea două inimi, două minți și păcatul nu ar afecta absolut deloc persoana care păcătuiește. Dacă într-o căldare cu apă potabilă pui două picături de otravă mai este ea curată? Tot așa este și cu faptele noastre bune și rele. Orice păcat este otravă în viața omului care, indiferent de câte fapte bune nu ar face, otrăvește și strică totul. Păcatul te afectează. Păcatul, o dată săvârșit în viața ta, dacă nu este curățit și iertat de Dumnezeu, va crește și ca volum și te va afecta din zi în zi tot mai mult.

Musulmanii mai spun…

Ești mântuit dacă îmbrățișezi Islamul

Iertarea totală în islam vine atunci când omul de la o altă religie trece la islam. Mohamed în Coran a zis așa:

Spune acelora care nu cred că, dacă se vor opri, li se va ierta ceea ce a trecut, dar dacă se vor întoarce ei, [atunci vor fi pedepsiți], după pilda celor de dinainte! (Sura 8:38)

Deci, potrivit cu acest verset, mântuirea este prin simplu fapt că te oprești din a mai urma religia ta și te faci musulman. Dacă te oprești din religia ta, atunci ești iertat. Una din hadise le spune așa:

Dacă o persoană îmbrăţişează islamul în mod sincer, atunci Allah îi va ierta toate păcatele sale trecute, iar apoi va începe înregistrarea faptelor sale; răsplata pentru faptele sale bune va fi de la 10 până la 700 de ori ca valoare pentru fiecare faptă bună, iar o faptă rea va fi înregistrată așa cum este ea, cu excepţia cazului în care Allah o iartă. (Sahih Bukhari, luată din cartea “Păcatele şi iertarea în creştinism şi islam”, pag.28)

Cât de simplu… Faci o faptă și ți se consideră ca alte 700 și faci o faptă rea și ea se consideră doar ca una singură… Este Dumnezeu un judecător nedrept? Potrivit islamului așa ar fi… 

Mântuit prin frică de Dumnezeu și credință în Mohamed

Dacă vei citi atent ceea ce este scris în Coran cu privire la iertare, vei vedea de câteva ori că iertarea este legată de frică și apoi credință, nu în Dumnezeu, ci în trimisul lui, Mohamed. Musulmanii neagă și spun că ei nu venerează pe Mohamed, dar nu este așa, anume el stă în centru și nu dumnezeul lor. De altfel, toate răscoalele, răzbunările din pricina cui au avut loc? Nu oare din pricina că cineva s-a încumetat să dezonoreze pe Mohamed, să facă o caricatură cu el? Nu îi laud pe cei ce au făcut așa, dar dacă și creștinii s-ar răscula și ar omorî pe cei ce batjocoresc pe Domnul Isus? Noi creștinii nu facem așa, pentru că știm că Domnul și Mântuitorul nostru nu-Și dă slava nimănui.

Coranul zice așa: 

O, voi cei ce credeţi! Temeţi-vă de Dumnezeu! Credeţi în trimisul Său pentru ca Dumnezeu să vă dea îndoit din milostivenia Sa şi să vă dăruiască o lumină în care să mergeţi şi să vă ierte vouă. Dumnezeu este Iertător, Milostiv. (Sura 57:28)

Întrebarea mea este cum poți fi mântuit prin credință în Mohamed sau chiar în ceea ce a adus el cu sine, când nici măcar el singur nu era convins de mântuirea sa? Din versetul de mai sus rezultă că ești mântuit prin frică de Dumnezeu și credință în Mohamed.

Ești mântuit dacă te ferești de păcate mari

De vă veți feri de păcatele mari, care vă sunt oprite, vă vom ierta pentru faptele voastre rele [mărunte] și vă vom lăsa să intrați într-un loc nobil. [Sura 4:31]

Și păcatele mari, potrivit Islamului, sunt ateismul și politeismul. Creștinismul tot le numește pe acestea păcate, păcate grave, însă cu niciun chip nu spune că, dacă te ferești de ateism și politeism, păcatele mărunte ca și “curvia, necurăția, minciuna, ura, etc. îți vor fi iertate”. Vedeți cât de mult diavolul a distorsionat mintea omului… Este foarte simplu să-ți liniștești conștiința. Te numești musulman, nu mai ești ateu, dar mai apoi trăiești așa cum îți dictează firea și crezi că vei fi iertat, pentru că acestea sunt păcate mărunte… Dar nu este așa, pentru că Biblia spune astfel:

Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta:nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. (1Corinteni 6:9-10)

Ești mântuit și iertat prin orice pas spre moschee…

În cartea “Păcatele şi iertarea în creştinism şi islam” autorul Ezzia Ali Taha citează hadisa lui Sahih Bukhari care zice așa:

Rugăciunea efectuată în congregație este de 75 de ori superioară (ca răsplată) rugăciunii efectuate singur acasă sau la locul de muncă, pentru că, dacă cineva face abluțiunea în mod perfect și apoi merge la moschee doar cu intenția de a oferi rugăciunea, atunci pentru fiecare pas pe care îl face către moschee, Allah îi ridică rangul (şi iertarea) și șterge câte un păcat (la fiecare pas) până când acesta intră în moschee. Atunci când intră în moschee, se consideră că persoana se află în rugăciune atâta timp cât ea așteaptă pentru rugăciune, iar îngerii ii cer iertare lui Allah pentru el și spun: «O Allah! Fii iertător cu el! O, Allah, iartă-l atâta timp cât stă la locul lui de rugăciune și nu își anulează abluțiunea (nu are gaze)!» (Bukhari)

Cât de multă înșelăciune! Fiecare pas spre moschee este un păcat iertat… Chiar și un copil de la grădiniță înțelege că este o luare în râs. Cum poți fi iertat pentru fiecare pas mers spre moschee? Iertare bazată pe mers? Foarte straniu… Diavolul s-a îngrijit să dea toate felurile de teorii cum poți fi iertat numai ca omul să nu creadă că Domnul Isus este jertfa desăvârșită pentru păcatele întregii omeniri.

Ești mântuit și iertat prin ținere de post

Oricine ține post în timpul lunii Ramadan cu credință sinceră și sperând să obțină Răsplata lui Allah, atunci toate păcatele lui trecute îi vor fi iertate. (Bukhari)

Simplu, păcătuiești cât dorești în timpul anului, iar în timpul postului postești și ți-ai răscumpărat toate păcatele. Și apoi iarăși totul de la început…

Mântuit prin căință

Coranul spune așa:

O, voi cei care credeți! Întoarceți-vă la Allah întru căință curată! Poate că Domnul vostru vă va șterge faptele voastre cele rele și vă va face să intrați în Grădini pe sub care curg pâraie… [Sura 66:8]

Toți musulmanii spun că Dumnezeu nu are nevoie de jertfă pentru a ierta pe om. Dacă el este Atotputernic, de ce nu poate să ierte pe om fără jertfă? Dacă omul se căiește, spun ei, atunci Dumnezeu poate să-l ierte. Dar întreabarea este: pe ce bază îl iartă Dumnezeu?

Pe ce bază iartă Dumnezeu?

Dumnezeul islamului este nedrept și uitați-vă de ce. Cum v-ați simți dvs. dacă ați avea un copil și într-o zi este omorât de un criminal în cel mai crud mod. Poliția îl prinde, îl dă pe mâna legiuitorului. În ziua judecății, criminalul cade în genunchi și zice: “Mă căiesc și nu voi mai face așa ceva. Cred în Alah, nu sunt ateist, promit că nu voi mai face așa ceva.” La care judecătorul zice: “Te iert și ești liber să pleci acasă. Principalul este că te-ai căit și că nu ești ateist, căci omorul nu este un păcat major, ci mărunt, așa că poți pleca.” Ce părere ați avea despre un astfel de judecător? Ați dori să trăiți într-o țară cu o astfel de justiție? Ce vei spune despre un astfel de judecător? Este un judecător drept? Nu, cu siguranță nu! Dar uite că musulmanii anume acest lucru vor să ne convingă cu privire la Dumnezeu, că El este un judecător nedrept. Spunând că Dumnezeu iartă doar dacă tu te căiești, nu facem altceva decât să spunem că Dumnezeu este nedrept.

Iertarea în creștinism

Noi toți am păcătuit și acest lucru îl acceptă și musulmanii și creștinii. Biblia spune: “Toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnzeu”. Iertarea în creștinism nu este meritul omului, așa cum învață islamul. În islam omul se mântuiește prin ceea ce face, “se căiește, postește, nu face păcate mari, face fapte bune etc”. În creștinism nu este așa. Iertarea și mântuirea sunt un dar, un har de la Dumnezeu și nu este meritul omului. Dumnezeu este centrul mântuirii, nu omul. El a spus așa:

Căci prin har aţi fost mîntuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui DumnezeuNu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. (Efeseni 2:8-9)

Dacă omul prin faptele sale își capătă mântuirea, atunci unde mai este mila și harul lui Dumnezeu? Lauda îi aparține omului și nu lui Dumnezeu. Oricât de mult nu s-ar strădui omul să capete mântuirea prin faptele sale, este imposibil. Inima omului este nespus de înşelătoare şi deznădăjduit de rea (Ieremia 17:9). Cum poate un astfel de om să mulțumească pe Dumnezeu? Să nu se înșele nimeni crezând că el poate face fapte bune și să ajungă la înălțimea așteptărilor lui Dumnezeu. Nu poate omul, cu puterea sa, să mulțumeacă pe Dumnezeu. Dacă cineva crede că poate, prin faptele lui, să își câștige mântuirea, să ia în vedere ce a spus proorocul Isaia despre faptele omului:

Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sînt ca o haină mînjită. Toţi sîntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vîntul (Isaia 64:6)

Orice faptă bună a ta înaintea lui Dumnezeu este ca și o haină mânjită. De ce? Pentru că Dumnezeu vrea să începi prin credință în Isus Hristos care S-a adus pe Sine ca jertfă pentru păcatele întregii lumi (Ioan 1:29). Sângele Domnului Isus este sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor (Matei 26: 28). Anume sângele Lui, vărsat la crucea de la Gologota, ne curățește de orice păcat.

Dumnezeu iartă păcătosul dacă se căiește, însă El a plătit prețul iertării în locul păcătosului. Este o mare, foarte mare diferență. Creștinii cred că sunt iertați dacă se pocăiesc, dar nu pentru simplul fapt că s-au căit de păcatele lor. Iertarea este valabilă și posibilă, pentru că două mii de ani în urmă Domnul Isus Hristos a venit aici pe pământ, a luat trup de om și a murit în locul nostru. El a plătit prețul păcatului nostru, pentru că “fără vărsare de sânge nu este iertare de păcate”. Să spui că Dumnezeu iartă doar prin simplu fapt că tu promiți că nu vei mai face, nu faci altceva decât să-L pui pe Dumnezeu în lista celor nedrepții. Dumnezeu iartă păcătosul care se pocăiește și acceptă jertfa Domnului Isus. Altă cale de mântuire nu mai există (Ioan 14:6). Islamul nu are o explicație a acestei probleme extrem de importante. Dacă Dumnezeu te iartă, pe ce bază? Doar pentru că tu promiți? Și ce se întâmplă dacă mâine din nou repeți? Dumnezeul creștinismului, El nu numai că rezolvă problema păcatului, dar El curăță și sfințește și inima, cea care este motorul ce produce păcatul. Astfel, el spune că prin credință în Isus Hristos ne dezbrăcăm de omul cel vechi, de inima cea păcătoasă și rea și El, prin încheierea legământului nou, ne dă o inimă nouă și un duh nou.

Dragul meu, ce folos dacă speli o mașină veche și ruginită? Sau chiar una nouă, ce folos dacă o speli  pe dinafară, dacă motorul îi este stricat? Aceasta nu rezolvă problema până când motorul nu îi este reparat, schimbat. Tot așa este și cu inima omului. Dumnezeu, în sens duhovnicesc, ne-a schimbat inima, din una păcătoasă și ne-a dat o inimă nouă și o minte nouă. Ba mai mult, a pus în noi și Duhul Sfânt care ne ajută să trăim la înălțimea așteptărilor Lui.

Drag cititor, te invit să vii la Domnul Isus și prin credință în El să capeți mântuirea!