Credinciosul se poate căsători doar întru Domnul

În acest articol vin să răspund la următorul mesaj primit de la un cititor al portalului Moldova Creștină :

Absolut nu sunt de acord cu ceia ce sfaturi daţi celor care vor să se căsătorească cu necredincioşi. Iată ce spune în Biblie: „Celorlalţi le grăiesc eu, nu Domnul: dacă un frate are o femeie necredincioasă şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase. Şi o femeie, dacă are bărbat necredincios, şi el binevoieşte să locuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul. Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum ei sunt sfinţi. Dacă însă cel necredincios se desparte, să se despartă. În astfel de împrejurare, fratele sau sora nu sunt legaţi; căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace. Căci, ce ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui femeia? Numai că, aşa cum a dat Domnul fiecăruia, aşa cum l-a chemat Dumnezeu pe fiecare, astfel să umble. Şi aşa rânduiesc în toate Bisericile. A fost cineva chemat, fiind tăiat împrejur? Să nu se ascundă. A fost cineva chemat în netăiere împrejur? Să nu se taie împrejur. Tăierea împrejur nu este nimic; şi netăierea împrejur nu este nimic, ci paza poruncilor lui Dumnezeu. Fiecare, în chemarea în care a fost chemat, în aceasta să rămână. Ai fost chemat fiind rob? Fii fără grijă. Iar de poţi să fii liber, mai mult foloseşte-te! Căci robul, care a fost chemat în Domnul, este un liberat al Domnului. Tot aşa cel chemat liber este rob al lui Hristos. Cu preţ aţi fost cumpăraţi. Nu vă faceţi robi oamenilor.”

Credinciosul se poate căsători doar întru DomnulPasajul se referă celor deja căsătoriţi

Pasajul biblic citat de autorul mesajului se găseşte scris în capitolul 7 din Epistola I a lui Pavel către Corinteni şi sunt versetele de la 12 la 23. Apostolul începe să abordeze acest subiect cu două versete mai înainte şi spune:

Iar celor ce sunt căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat! Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa bărbatul să nu-şi lase femeia. (1 Corinteni 7 :10-11)

Doresc să atrag atenţia cititorului la timpul prezent al verbului „a fi” folosit aici şi anume, este scris: „celor ce SUNT căsătoriţi”. Apoi, însuşi în textul citat de autor este scris:

Dacă un frate are o femeie necredincioasă, şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase. Şi o femeie, dacă are bărbat necredincios, şi el binevoieşte să locuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul. (1 Corinteni 7:12-13)

Deci, fratele ARE (timpul prezent) deja femeie, adică o soţie necredincioasă, şi femeia ARE (timpul prezent) deja un bărbat necredincios. Este absolut clar şi evident că Apostolul scrie aici celor care au devenit creştini fiind deja căsătoriţi şi care au întrat în legământul căsătoriei pe când erau necredincioşi. Lor le spune să-şi păstreze căsătoria dacă cel necredincios bunăvoieşte.

Numai întru Domnul

În acelaşi capitol 7 din I Corinteni, Cuvântul lui Dumnezeu repetă încă odată că cel credincios se poate căsători doar cu o altă persoană credincioasă şi aceasta, spre sfârşitul capitolului când scrie:

Femeia este legată prin lege atâta vreme cât trăieşte bărbatul ei. Iar dacă bărbatul ei va muri, este liberă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul. (1 Corinteni 7:39)

Cuvântul lui Dumnezeu este clar şi nu cu două înţelesuri. Creştinul să poate căsători cu cine vrea, numai întru Domnul, adică doar cu o persoană care face parte din acelaşi legământ cu Domnul Isus Hristos.