Cine este William Branham?

Întrebare:

Aveți vreun articol despre William Branham și adepții lui?

William Branham s-a născut la 6 aprilie 1909 într-o familie foarte săracă din munții statului Kentuchy și a decedat la 18 decembrie 1965 în urma unui accident rutier. Părinții lui practicau ocultismul. Din spusele mamei lui, imediat după naștere, o lumină de vreo 30 cm a intrat pe geam (afară încă era întuneric) și s-a oprit asupra pruncului nou-născut. Mai târziu, ghicitori și un astrolog i-au spus că s-a născut sub un semn astral și că are un dar special.

Branham – vrăjitor 

Din mărturiile lui Branham, până la convertire de nenumărate ori a avut vedenii. Din spusele lui, prima vedenie a avut-o la vârsta de doi ani și el își amintea foarte bine această întâmplare. La vârsta de 7 ani a avut o vedenie în care i s-a spus să nu bea alcool, să nu fumeze și să nu-și întineze trupul și aceasta în contextul în care tatăl său era un bețiv și bea tot ce câștiga, motiv pentru care familia trăia în mari lipsuri materiale. Din mărturiile personale: în tinerețe, provocat de prietenul tatălui său, a încercat să bea alcool, ca să dovedească că este bărbat, dar nu a putut, fiindcă prorocia a fost mai tare ca el. Mai târziu, când i s-a arătat îngerul în noaptea de 6 mai 1946, el a recunoscut vocea care i-a vorbit din copilărie. Din mărturiile lui el a fost botezat cu Duhul Sfânt de două ori: o dată după convertire, în biserica baptistă, după ce s-a rugat pentru aceasta timp îndelungat, și a doua oară în biserica penticostală și anume în gruparea unitarienilor (Isus singurul), care s-au separat de biserica penticostală, grupare care neagă doctrina Trinității.

În ce privește activitatea lui ca și vindecător, puțini sunt cei care pun la îndoială veridicitatea acestor fapte. Foști adepți a învățăturii branhamiste nu pun la îndoială vindecările pe care le făcea, ci învățătura lui. Ceea ce i-a făcut pe ei să părăsească comunitatea branhamistă a fost faptul că au pus la îndoială învățătura lui și, în urma cercetărilor, s-au convins că învățătura lui nu corespunde Sfintelor Scripturi.

Mai mulți cercetători ai vieții lui William Branham sunt de părerea că el a fost un vrăjitor, un medium prin care lucra diavolul. Vorbind în limbaj biblic, el a fost un proroc mincinos, care a făcut semne și minuni, dar care nu a vorbit din partea lui Dumnezeu. El însuși mărturisea că nu poate face nimic fără îngerul care îl însoțea întotdeauna și care făcea prin el vindecări și minuni. Fiind întrebat de Dr. Kurt Koch (autorul cartii de renume “Occultism ABC, Expunerea Practicilor si Ideologiilor Oculte”) dacă vindecările pe care le face, le face prin Duhul Sfânt, W. Branham a răspuns: „Nu, ci îngerul care este cu mine, el face aceste vindecări”. Cineva mărturisea că la o sesiune de vindecări se găsea chiar în preajma lui W. Branham, în partea dreaptă a acestuia și Branham i-a spus să se ferească, fiindcă aici trebuie să stea îngerul, care-l însoțește. Din spusele martorilor, W. Branham se epuiza atât de mult în timpul programelor de vindecare, încât fiul său îl târa, în sensul direct al cuvântului, de pe scenă și doar după vreo trei ore își venea în putere.

Branham avea convingerea că Cuvântul lui Dumnezeu se găsește în egală măsură în Zodiac, în Piramidele egiptene și în Scriptură. Chiar și piatra de mormânt este făcută sub formă de piramidă, de altfel la fel ca și piatra de mormânt a fondatorului mișcării martorilor lui Iehova, Charles Russell.

Branham – proroc mincinos

Ceea ce practica William Branham semăna mai mult a ocultism decât creștinism. Lucrul acesta îl confirmă și chemarea pe care a primit-o. În noaptea de 6 mai 1946, când pentru prima dată i s-a arătat îngerul în chip vizibil și după care și-a început misiunea de vindecare în masă, îngerul i-a spus: „Nu te teme, sunt trimis de la Fața Celui Atotputernic să-ți spun că viața ta specială și căile tale nepătrunse au un singur scop. Ele trebuie să-ți arate că Dumnezeu te-a rânduit să primești darul divin de vindecare pentru toate popoarele lumii. Dacă vei fi sincer și vei putea convinge oamenii să creadă în tine, atunci, nimic, nici chiar cancerul, nu va rezista în fața rugăciunilor tale.” Îngerul i-a spus că prin vibrațiile mâinii va fi capabil să recunoască bolile.

Evident că un înger al Domnului nu i-ar fi făcut așa „o provocare”: să convingă lumea să creadă în el. Însuși William Branham nu o dată a pus la îndoială natura îngerului care-i vorbea. Un motiv a fost faptul că astrologi și ghicitori au recunoscut „alegerea” lui, dar îngerul i-a spus că și în cazul Domnului Isus, duhurile rele Îl recunoșteau și mărturiseau despre El și același lucru i s-a întâmplat și cu Pavel la Efes (Fapte 16:17).

Totuși, Dumnezeu ne avertizează cu privire la prorocii mincinoși și ne învață cum să-i recunoaștem:

Dar proorocul care va avea îndrăsneala să spună în Numele Meu un cuvînt pe care nu-i voi porunci să-l spună, sau care va vorbi în numele altor dumnezei, proorocul acela să fie pedepsit cu moartea”. Poate că vei zice în inima ta: „Cum vom cunoaște cuvîntul pe care nu-l va spune Domnul?” Cînd ceea ce va spune prorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc și nu se va întâmpla, va fi un cuvânt pe care nu l-a spus Domnul. Prorocul acela l-a spus din îndrăsneală: să n-ai teamă de el. (Deuteronom 18:20-22)

Branham și-a împlinit chemarea și a reușit să convingă multă lume că este prorocul vremurilor de pe urmă a perioadei Laodiciene, cum o numea el, că este prorocul Ilie (Maleahi 4:6), Fiul Omului din Luca 17:30 și îngerul din Apocalipsa 3:14 și 10:7. Într-un fel chiar s-a pus și în locul Domnului Isus făcând următoarea mărturie: “…în timpul acela am văzut șapte îngeri într-o formă de piramidă care au venit repede în jos și m-au luat. Și am fost adus în partea de est să rup cele șapte peceți/sigilii ale lui Dumnezeu (Comisioned by seven mighty angels, 1963).

Iată două din cele mai îndrăznețe profeții care nu s-au împlinit:

• Sfârșitul lumii în anul 1977.

• Nimicirea Vaticanului de către Imperiul Rus (adică URSS). Din spusele lui Branham, comunismul este de la Dumnezeu și prin Imperiul Rus (URSS) Dumnezeu va nimici Vaticanul, locul unde se găsește Fiara care în conceptul lui este Papa. (Predica „Semnul Fiarei”)

Branham – ereticul

În învățătura lui Branham nu a fost nimic nou. El a preluat de la biserica unitariană învățătura modalistă. El declara cu îndrăzneală că învățătura despre Sfânta Treime este de la diavolul și cei care au fost botezați în Numele Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt trebuie să se boteze din nou în Numele Domnului Isus.

O altă învățătură adoptată de Branham a fost învățătura despre „sămânța șarpelui”, învățătură apărută încă prin secolul II. Această învățătură a fost îmbrățișată și de Sun Myung Moon.

Potrivit lui Branham, pomul interzis în grădina Edenului era Eva. Eva a păcătuit întreținând relații sexuale cu diavolul, care în imaginația lui Branham era o făptură mai avansată ca cimpanzeul, dar mai inferioară omului (aceasta pentru că din Biblie se înțelege că până la cădere șarpele nu se târa pe pământ). În urma acestei relații s-a născut Cain. Explicația este că în Geneza 4 se menționează două nașteri, dar se spune că o singură dată Adam s-a împreunat cu Eva. Se pare că Branham și adepții săi nu au citit niciodată textul din Geneza, fiindcă la Geneza 4:1 se specifică foarte clar că Cain este rezultatul împreunării lui Adam cu Eva:

Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, și a născut pe Cain. Și a zis: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!” A mai născut și pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. (Geneza 4:1-2)

Cu toate acestea, adepții acestei învățături merg mai departe și afirmă că evreii sunt urmașii lui Cain și aceasta ca să dovedească că antihristul, care după părerea lor trebuie să fie evreu, este sămânța de trup a lui Satan. Probabil că pe ei îi plictisește citirea genealogiilor din Biblie și le-a scăpat din vedere genealogia lui Noe din Geneza 5 și a lui Avraam din Geneza 11:10-27. De ce zic așa? Fiindcă din aceste texte este evident că Noe este urmașul lui Adam din Set (nu din Cain), iar Avraam este urmașul lui Noe din Sem. Deci, după potop nu putea să rămână vreun urmaș de a lui Cain, deoarece toată lumea a murit în potop și a rămas doar Noe, care este urmașul lui Adam din Set și cei trei fii ai lui împreună cu nevestele: 8 persoane (1 Petru 3:20).

Am rămas uimită să găsesc că această învățătură despre „sămânța șarpelui” este îmbrățișată și de predicatorul penticostal V. Pustan.

Un loc special în activitatea lui Branham este descoperirea primită de la îngeri asupra cărții Apocalipsa și anume a ceea ce se va întâmpla la ruperea celor 7 peceți. În predică el de multe ori repetă că ceea ce i s-a descoperit prin îngeri el nu a mai știut mai înainte și nimănui nu i-a mai fost descoperit. Totuși, tot ceea ce i-a descoperit îngerul în anii 60, de fapt, se regăsesc în scrierile teologului baptist C. Larkin.

Adepții lui Branham

Branham s-a bucurat de popularitate începând cu anul 1946 până la moartea sa în 1965. În prezent sunt mai multe comunități, care urmează învățătura lui, dar nu sunt centralizate și fiecare activează separat. Specific pentru aceste comunități este faptul că ei păstrează doctrina de bază a lui Branham, îl venerează pe Branham ca fiind prorocul Ilie, prorocul vremurilor de pe urmă, îngerul din Apocalipsa. Mai mult, unii chiar cred că el a fost o arătare mesianică și așteaptă a doua lui venire. Unii îl venerează până acolo că cred că s-a născut fără păcat, i se închină și se roagă lui. În comunitățile lor păstrează portretul lui Branham, cântă cântece închinate lui.

Sunt multe mișcări penticostale și carismatice, care au fost influențate de practicele lui Branham, totuși, nu putem spune că sunt adepții sau urmașii lui.

Pe internet este foarte ușor de găsit mărturia lui personală, predicile lui scrise și înregistrate audio. Sunt disponibile și cu traducere în alte limbi. Informația care o găsiți în acest articol este doar o scurtă sinteză a vieții, activității și învățăturii lui Branham. Pe internet puteți găsi analize mult mai ample și documentate despre viața și învățătura lui William Branham.