Ce spune Biblia despre cinstirea autorităților bisericești?

0
1987

Întrebare:

Porunca a patra la romano-catolici este cinstirea părinților si cinstirea autorităților bisericesti si a celor civile. Întrebare: Care este cinstea ce trebuie dată autoritatilor bisericesti? Orice neascultare de preot este pacat grav? Mai ales la spovedanie… Și care este acel pacat grav?

Porunca Nr. 5  – Cinstirea părinților

Decalogul, adică Cele 10 porunci ale lui Dumnezeu, sunt pentru toată lumea, pentru toate confesiunile și sunt aceleași. Nu se schimbă de la o confesiune la alta și nu este ceva diferit la romano-catolici. Și porunca despre cinstirea părinților nu este a patra, ci a cincea. Am rămas și eu uimit să văd că în Catehismul Romano-Catolic  publicat de edutura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti  au fost făcute greșeli grave în numerotarea celor 10 porunci care au fost listate astfel…

  1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău; să nu ai alţi dumnezei în afară de mine; să nu-ţi faci chip cioplit ca să te închini lui.
  2. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în zadar.
  3. Adu-ţi aminte să sfinţeşti ziua Domnului.
  4. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti mult pe pământ.
  5. Să nu ucizi.
  6. Să nu faci fapte necurate.
  7. Să nu furi.
  8. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
  9. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău.
  10. Să nu pofteşti casa aproapelui tău şi nici un lucru ce este al lui.

Astfel, porunca 1 și 2 au fost trecute ca și una singură, iar porunca a 10 a fost împărțită în două. Nu pot înțelege de ce autorii Catehismului Romano-Catolic au făcut această numerotație greșită. Porunca care ține de cinstirea părinților este a cincea la număr și conform textului biblic este aceasta:

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. (Exodul 20:12)

Această poruncă din Biblie nu menționează nimic despre autoritățile bisericești sau despre autoritățile civile ci se limitează doar la cinstirea părinților. Presupun că ați adresat întrebarea deoarece în acel Catehism Romano-Catolic, la comentariile privitoare la porunca ce ține de cinstirea părinților găsiși și această întrebare însoțită de răspuns:

147. Pe cine trebuie să mai cinstim în afară de părinţi?
În afară de părinţi, trebuie să-i mai cinstim pe tutori, autorităţile bisericeşti şi cele civile.

Deci, să privim în Biblie ca să vedem ce învățăm…

Despre cinstirea autorităților bisericești

Creștinii sunt îndemnați în Cuvântul lui Dumnezeu să-i cinstească pe mai marii lor și să asculte de ei.  În Epistola către Evrei este scris astfel:

Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de niciun folos. (Evrei 13:17)

Dacă creștinii nu ascultă de cei cărora Dumnezeu le-a delegat autoritate duhovnicească asupra lor, acestora din urmă le vine greu să le dea învățătură și direcție din Sfintele Scripturi și lucrul lui Dumnezeu nu mai poate înainta. Mai mult, în loc să-și facă slujba cu bucurie, slujitorii bisericii o fac suspinând și nu le mai este sfinților de folos.  În Epistola I către Tesaloniceni, Apostolul Pavel a scris:

Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor.  (1 Tesaloniceni 5:12-13)

Ai privi bine pe conducătorii duhovnicești înseamnă ai trata cu respect, a le da cinstea cuvenită și a asculta de ei lăsându-i să te cârmuiască și să primești sfaturile pe care ți le dau cin Cuvântul lui Dumnezeu. Suntem învățați să-i prețuim foarte mult, în dragoste pentru că ei se ostenesc ca să ne zidească sufletește și aceasta nu este muncă ușoară. Respectul și cinstirea aceasta înseamnă și ascultare. Cinstirea și prețuirea slujitorilor  se mai arată și prin faptul cum creștinii se îngrijesc de nevoile lor materiale. În Epistola 1 către Timtei Apostolu Pavel a scris:

Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora.  Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate”; şi: „Vrednic este lucrătorul de plata lui.”  (1 Timotei 5:17-18)

Cinstea pe care o arată creștinii față de  cei care îi cârmuiesc în Evanghelie și le dau învățătură se arată și prin plata oferită de biserică astfel arătând grijă pentru slujitori și familiile lor. Lucrul acesta se hotărăște la nivel de biserică, dar și în relația personala pe care o are fiecare creștin cu cei care îl învață din Cuvântul lui Dumnezeu, cum este scris:

Cine primeşte învăţătura în Cuvânt să facă parte din toate bunurile lui şi celui ce-l învaţă. (Galateni 6:6)

În Epistola III a lui Ioan, autorul i-a scris ucenicului său Gaiu cu privire la slujitorii misionari care tocmai fiind in drumul lor l-au vizitat pe Gaiu.

Preaiubitule, tu lucrezi cu credincioşie în tot ce faci pentru fraţi şi pentru străini totodată. Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea bisericii. Vei face bine să îngrijeşti de călătoria lor, într-un chip vrednic de Dumnezeu; căci au plecat pentru dragostea Numelui Lui, fără să primească ceva de la neamuri. Este datoria noastră, dar, să primim bine pe astfel de oameni, ca să lucrăm împreună cu adevărul. ( 3 Ioan 5-8)

În cazul acestor slujitori, pentru Gaiu ai cinsti a insemnat să-i primească în casa sa ca să găzduiască, să se îngrijească de nevoile călătoriei lor și să facă aceasta într-un chip vrednic de Dumnezeu, adică așa, cum ai face pentru Dumnezeu. Și Gaiu așa a și făcut iar Ioan a scris că este datoria noastră a tuturor să primim bine pe astfel de oameni și astfel să lucrăm împreună cu adevărul.

Orice neascultare de preot este păcat grav?

Întrebarea presupun că mi-ați pus-o tot după ce ați citit în Catehismul Romano-Catolic care mai stabilește următoarele 5 legi bisericești:

172. Care sunt cele mai însemnate porunci ale Bisericii?
Cele mai însemnate porunci ale Bisericii sunt următoarele cinci:
1. Să asculţi sfânta liturghie în toate duminicile şi sărbătorile de poruncă.
2. Să ţii posturile rânduite de sfânta Biserică şi să nu mănânci care vinerea şi în celelalte zile oprite.
3. Să-ţi mărturiseşti păcatele cel puţin o dată pe an şi să primeşti sfânta împărtăşanie în timpul Paştilor.
4. Să nu faci nuntă în zilele oprite.
5. Să plăteşti Bisericii simbria şi celelalte datorii către ea, după legi şi obiceiuri.

Apoi, la explicarea celei de a treia porunci bisericești este scris:

183. Ce păcat face acela care nu se mărturiseşte cel puţin o dată pe an şi nu primeşte Sfânta Împărtăşanie în timpul Paştilor?
Acela care nu se mărturiseşte cel puţin o dată pe an şi nu primeşte Sfânta Împărtăşanie în timpul Paştilor face un păcat de moarte.

Mărtusirirea păcatelor în sens de recunoaștere a lor și lepădare de ele este ceva absolut necesar fiecărui creștin pentru că fără mărturisire nu putem căpăta iertare de păcate cum este scris și în Sfintele Scripturi:

Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice elegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi. (1 Ioan 1:8-10)

Cât privește ascultarea de preot, da, așa cum am văzut și în textele biblice menționate mai sus, suntem îndemnați să ascultăm de cei ce ne învață și ne călăuzesc în Cuvântul lui Dumnezeu și să-i privim cu cinste. Dar dacă cel ce se numește slujitor al Bisericii nu mai dă învățătură potrivit cu adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, sau chiar invers, le cere oamenilor să facă lucruri contrare celor scrise în Sfintele Scripturi, noi trebuie să rămânem credincioși adevărului care vine de la Dumnezeu și avem datoria să confruntăm pe astfel de pretinși slujitori ai Evangheliei. Exact așa o situație a fost în cazul lui Diotref, menționat în Epistola III a lui Ioan. Gaiu era un bun creștin, dar Diotref, păstorul lui, este descris de Apostolul Ioan astfel:

Am scris ceva bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întâietatea între ei, nu vrea să ştie de noi. De aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne cleveteşte cu vorbe rele. Nu se mulţumeşte cu atât; dar nici el nu primeşte pe fraţi şi împiedică şi pe cei ce voiesc să-i primească şi-i dă afară din biserică. ( 3 Ioan 9-10)

Diotref nu se mai supunea autorității bisericești care în cazul lui era Apostolul Ioan, ci îl clevetea cu vorbe rele și nu primea nici el pe misionarii plecați din biserica păstorită de Apostolul Ioan și nici altora nu le permitea să-i primească și dacă se încumeta cineva să-i găzduiască și să se îngrijească de ei, atunci Diotref îi excomunica, cum se pare că a procedat și cu Gaiu. Iată cum îi spune Apostolul Ioan lui Gaiu și tuturor nouă să procedăm cu  cei ce se află în poziții de conducere a Bisericii dar procedează ca și Diotref:

Preaiubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele este din Dumnezeu; cine face răul n-a văzut pe Dumnezeu. ( 3 Ioan 11)

Noi avem datoria să urmăm binele și în nici un caz răul. Dacă se întâmplă să vedem  pe cineva care a ajuns în poziție de conducere a Bisericii dar care “face răul” pentru că “n-a văzut pe Dumnezeu”, datoria noastră este să  NU URMĂM RĂUL, CI BINELE. Să facem binele despre care suntem învățați în Sfintele Scripturi. Dar să nu fim nici de cei care punem la îndoială orice cuvânt al celor pe care i-a rânduit Dumnezeu să ne cârmuiască în Evanghelie ci să le fim ascultători potrivit cu Cuvântul lui Dumnezeu și să-i prețuim în dragoste. Așa să ne ajute Dumnezeu.