Ce spune Biblia despre botezul pentru cei morţi? (1 Corinteni 15:29)

Am primit de la un cititor al portalului următoarea întrebare:

Nu pot înţelege despre ce este vorba în versetul scris la 1 Corinteni 15:29. Mormonii spun că trebuie să te botezi pentru cei morţi. Eu vreau să aflu cât mai mult despre diferenţa dintre noi creştinii şi mormoni. (Mishu)

Ca să înţelegem mai bine despre ce este vorba, să dăm mai întâi citire pasajului menţionat unde Apostolul Pavel scrie:

Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu învie morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi? (1 Corinteni 15:29)

O singură dată menţionată în Biblie

Despre botezul pentru cei morţi este o singură dată menţionat în Biblie şi anume acest pasaj. Nicăieri Dumnezeu nu învaţă în Biblie despre o astfel de practică şi nu este nici o poruncă care ar cere aceasta. Invers, Biblia spune că condiţia cea mai importantă pentru ca un om să se boteze este credinţa lui personală şi că decizia de a te boteza tot este una personală pe care nu o poate lua nimeni pentru tine. Cartea Faptele Apostolilor din Biblie ne relatează cum evanghelistul Filip a spus vestea bună despre Domnul Isus unui famen etiopean.

Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apa; ce mă împiedică să fiu botezat?” Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” A poruncit să stea carul, s-au pogorât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen. (Faptele Apostolilor 8:36-38)

Nicăieri în Biblie nu este relatat vre-un caz specific când cineva s-ar fi botezat pentru cei morţi.

De ce menţionează Apostolul Pavel despre cei ce se botează pentru morţi?

Problema destinatarilor Epistolei I către Corinteni era că la un moment ei nu mai credeau în învierea morţilor. Apostolul le aduce multe argumente şi apoi le arată că dacă nu crezi în învierea morţilor, credinţa creştină devine zadarnică. Se pare că Pavel face referinţă la nişte oameni care cunoşteau puţin despre credinţă, sau poate unii care practicau o altă religie, dar care, potrivit religiei lor şi în dorinţa de a realiza mântuirea celor dragi ai lor care au plecat din viaţă, alegeau să se boteze pentru ei în nădejdea să-i scoată astfel din chinurile iadului. Când face referinţă la ei, Pavel vrea să le arate Corintenilor că acei oameni, cât de ignoranţi nu ar fi fost ei şi de lipsiţi de cunoştinţă despre lucrurile sfinte, totuşi ei credeau în învierea morţilor, pe când Corintenii, după ce au fost învăţaţi atâtea din Scripturi, acum se arătau mai necredincioşi decât cei ce se botează pentru cei morţi, pentru că ei nu mai credeau în învierea morţilor.

Când a scris Apostolul Pavel Epistola I către Corinteni nu existau încă mormonii

Mormonii, sau aşa cum se numesc ei „Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă” este o erezie fondată de Joseph Smith în anul 1830. Iată ce scrie WikiPedia despre eforturilor depuse de aceşti oameni pentru ai salva pe cei morţi:

Biserica Mormonă propovăduieşte posibilitatea salvării şi a vieţii eterne pentru toţi, inclusiv pentru cei care nu ştiau, în timpul vieţii lor, despre Isus Hristos şi despre plenitudinea evangheliei Sale. Mormonii cred că toţi morţii vor primi ocazia de a auzi evanghelia în lumea spiritelor şi că fiecare persoană care acceptă mesajul salvării în lumea spiritelor poate să primească un botez făcut pentru ei de către un membru viu al bisericii într-un templu.^[3] Mormonii încearcă să-şi găsească datele străbunilor şi ale altora, pentru a se boteza din partea lor şi a le da ocazia să primească plenitudinea de salvare, dar cred că morţii au capacitatea de a decide dacă vor accepta acest botez sau nu. Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă afirmă că înţelegerea sa a doctrinei salvării pentru morţi şi autoritatea sa de a face botezuri pentru morţi au venit de la Dumnezeu prin revelaţie. Cu toate acestea, membrii bisericii cred că aceste doctrine le-au fost cunoscute creştinilor din secolul I şi că credinţa lor este sprijinită de nişte versete din Noul Testament.^[4]

­Un proverb des folosit de către oamenii care studiază Scripturile spune: “Orice text, scos din context, este un pretext” şi regulile interpretării Sfintelor Scripturi nu permit să zidim o doctrină în baza unu singur text. Deci, nu putem accepta o învăţătură conform căreia botezul pentru cei morţi ar fi un lucru drept care trebuie practicat. Dacă îi iubim pe cei dragi ai noştri, să le vestim Evanghelia acuma şi să-i îndemnăm să creadă în jertfa mântuitoare a Domnului Isus Hristos ca să se pocăiască. După moarte pocăinţă nu există.

Cât priveşte a doua parte a întrebării despre diferenţele dintre credinţa creştină şi învăţătura mormonilor, vă invit să citiți acest  articol.