Prin ce necaz va trece Biserica?

Întrebare dintr-un comentariu la articolul “Care este obstacolul care-l împiedică pe Antrihrist să nu se descopere decât la vremea lui?”:

Observați, vă rog, că în textul pe care îl citați Dumneavoastră (2 Tesaloniceni 2:1) nu este vorba nicidecum de o răpire a Bisericii înainte de necazul cel mare. De unde ați venit cu interpretarea aceasta despre răpirea Bisericii înainte de necazul cel mare? La Fapte 14:22 scrie că apostolul Pavel mergea din cetate în cetate “întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna să stăruie în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.” Apostolul Pavel afirma clar că în Împărăția cerurilor se intră prin multe necazuri . . . cum dar învațați Dumneavoastră pe oameni că Biserica o să stea în cer să privească lucrarea antihristului? Este măcar biblică aceasta învățătură ? Pot da o multitudine de texte care arată că răpirea Bisericii va fi vizibilă și la sfarșitul istoriei pământului, la a doua venire a Domnului.

Este adevărat că Domnul Isus a avertizat pe ucenici, dar și pe noi, ca și urmași ai Lui, că vom trece prin multe necazuri. Lucrul acesta l-au confirmat și apostolii în epistolele lor. Iată doar câteva texte care arată că toți creștinii, nu doar cei care vor fi în viață la vremea sfârșitului, vor trece prin multe necazuri:

“Iată că vine ceasul, și a și venit, cînd veți fi risipiți fiecare la ale lui; și pe Mine Mă veți lăsa singur; dar nu sînt singur, căci Tatăl este cu Mine. V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea”. (Ioan 16:32-33)

Apostolul Pavel le scrie sfinților din Tesalonic:

…și v-am trimes pe Timotei, fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îmbărbăteze în credința voastră, pentruca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci știți singuri că la aceasta sîntem rînduiți. Și cînd eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a și întîmplat, cum bine știți. (1 Tesaloniceni 3:2-4)

și apostolul Petru scrie:

Slugilor, fiți supuse stăpînilor voștri cu toată frica, nu numai celor ce sînt buni și blînzi, ci și celor greu de mulțămit. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui față de Dumnezeu, sufere întristare, și sufere pe nedrept. În adevăr, ce fală este să suferiți cu răbdare să fiți pălmuiți, cînd ați făcut rău? Dar dacă suferiți cu răbdare, cînd ați făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu. Și la aceasta ați fost chemați; fiindcă și Hristos a suferit pentru voi, și v-a lăsat o pildă, ca să călcați pe urmele Lui. (1 Petru 2:18-21)

Din textele citate mai sus este evident că se vorbește despre necazuri prin care aveau să treacă apostolii și creștinii la acel moment și nu despre un necaz care va veni peste Biserică la vremea sfârșitului. În mesajele Sale către cele 7 biserici din Asia, Domnul Isus de două ori spune că unii din biserică vor trece prin necazuri și în unul din cazuri spune că le va trimite un “necaz mare”:

1. Către biserica din Smirna:

Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniță pe unii din voi, ca să vă încerce. Și veți avea un necaz de zece zile. Fii credincios pînă la moarte, și-ți voi da cununa vieții”. (Apocalipsa 2:10)

2. Avertizarea Domnului Isus pentru biserica din Tiatira (și anume pentru Izabela și cei care urmează învățătura ei):

Iată că am s-o arunc bolnavă în pat; și celor ce preacurvesc cu ea, am să le trimet un necaz mare, dacă nu se vor pocăi de faptele lor. Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Și toate Bisericile vor cunoaște că “Eu sînt Cel ce cercetez rărunchii și inima”: și voi răsplăti fiecăruia din voi după faptele lui. (Apocalipsa 2:22-23)

Și din toate aceste texte se înțelege clar că se are în vedere necazuri prin care vor trece creștinii aici pe pământ și nu despre o perioadă specifică din istoria omenirii cum găsim scris la Matei 24:14-30.

Din textul de la Matei 24 se înțelege  că “necazul cel mare” va începe cu așezarea “urâciunii pustii”, despre care a scris prorocul Daniel, așezată în “locul sfânt” și se sfârșește cu a doua venire a Domnului Isus pe pământ. Ce este deosebit pentru această perioadă e faptul că așa un necaz nu a mai fost niciodată de la începutul lumii până atunci și nici nu va mai fi. Deci, necazuri vor mai fi multe și mari pe pământ până atunci, dar ceea ce va fi atunci, va fi mai rău decât a fost și la potop:

Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrșitul. De aceea, cînd veți vedea “urîciunea pustiirii”, despre care a vorbit proorocul Daniel “așezată în locul sfînt”-cine citește să înțeleagă!- atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munți; cine va fi pe acoperișul casei, să nu se pogoare să-și ia lucrurile din casă; și cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă să-și ia haina. Vai de femeile, cari vor fi însărcinate și de cele ce vor da țîță în zilele acelea! Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. Pentrucă atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii pînă acum, și nici nu va mai fi. Și dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate. Atunci dacă vă va spune cineva: “Iată, Hristosul este aici, sau acolo”, să nu-l credeți. Căci se vor scula Hristoși mincinoși și prooroci mincinoși; vor face semne mari și minuni, pînă acolo încît să înșele, dacă va fi cu putință, chiar și pe cei aleși. Iată, că v-am spus mai dinainte. Deci, dacă vă vor zice: “Iată-L în pustie”, să nu vă duceți acolo! “Iată-L în odăițe ascunse”, să nu credeți. Căci, cum iese fulgerul de la răsărit și se vede pînă la apus, așa va fi și venirea Fiului omului. Oriunde va fi stîrvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii. Îndată după acele zile de necaz “soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, și puterile cerurilor vor fi clătinate”. Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate semințiile pămîntului se vor boci, și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și cu o mare slavă. (Matei 24:14-30)

Despre această perioadă de timp mai găsim scris și la Daniel capitolul 12:1. Potrivit cu textul de la Daniel 11:36-45, “vremea aceea” despre care găsim scris la Daniel 12:1, este vremea când “împăratul de la miază-noapte”, adică Antihristul, va intra în țara minunată, adică în Israel și “își va întinde corturile palatului său între mare și muntele cel slăvit și sfînt”.  Deci, este vorba despre perioada „necazului cel mare”, când „urâciunea pustiirii” se va așeza în „locul sfânt”.

În vremea aceea se va scula marele voivod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strîmtorare, cum n-a mai fost de cînd sînt neamurile și pînă la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. Mulți din cei ce dorm în țărîna pămîntului se vor scula: unii pentru viața vecinică, și alții pentru ocară și rușine vecinică. … Unul din ei a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor rîului: “Cît va mai fi pînă la sfîrșitul acestor minuni?” Și am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor rîului; el și-a ridicat spre ceruri mîna dreaptă și mîna stîngă, și a jurat pe Cel ce trăiește vecinic, că va mai fi o vreme, două vremuri, și o jumătate de vreme, și că toate aceste lucruri se vor sfîrși cînd puterea poporului sfînt va fi zdrobită de tot”. (Daniel 12:1-2)

Din acest text se înțelege că „necazul cel mare” este pentru poporul lui Daniel, adică poporul Israel. De fapt, dacă analizăm textul de la Matei 24:14-31, devine foarte clar că acest necaz este pentru poporul Israel, fiindcă se spune că „cei care vor fi în Iudea” să fugă la munte. Deci, acest necaz este pentru poporul Israel și pentru cei ce sunt în Iudea. De altfel, după cum am mai menționat și în alte articole, “necazul cel mare” este pentru poporul Israel din partea Antihristului (Daniel 7:21-27).

Rămâne întrebarea: despre ce necaz sunt avertizați creștinii? Domnul Isus a fost foarte specific în acest sens: creștinii vor avea de suferit din cauza mărturisirii Domnului Isus și necazul va fi chiar și din partea celor apropiați:

Ce vă spun Eu la întunerec, voi să spuneți la lumină; și ce auziți șoptindu-se la ureche, să propovăduiți de pe acoperișul caselor. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Nu se vînd oare două vrăbii la un ban? Totuș, nici una din ele nu cade pe pămînt fără voia Tatălui vostru. Cît despre voi, pînă și perii din cap, toți vă sînt numărați. Deci, să nu vă temeți; voi sînteți mai de preț decît multe vrăbii. De aceea, pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. Să nu credeți că am venit s-aduc pacea pe pămînt; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, și pe noră de soacră-sa. Și omul va avea de vrăjmași chiar pe cei din casa lui. Cine iubește pe tată, ori pe mamă, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine; și cine iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine nu-și ia crucea lui, și nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine. Cine își va păstra viața, o va pierde; și cine își va pierde viața, pentru Mine, o va cîștiga. (Matei 10:27-39)

Domnul Isus nu o dată i-a avertizat în acest sens pe ucenici și dacă ne uităm la începutul Bisericii, în cartea Faptele Apostolilor, vedem că suferințele sfinților din Biserica primară erau legate de mărturisirea Evangheliei. Toți apostolii, cu excepția apostolului Ioan, au fost martirizați din pricina mărturisirii lor. Creștinii, pe parcursul secolelor, dar și în zilele noastre în unele țări, au trecut și trec prin mari necazuri, dar aceste necazuri mari nu se compară cu necazul prin care vor trece evreii la vremea sfârșitului, în perioada activității Antihristului.

Vreau să vă recomand să studiați cursurile profetice de studiu biblic inductiv din seria “Învățătură peste învățătură” Apocalipsa în patru părți și Daniel. Studenților Institutului de studiu biblic inductiv le recomand să studieze cursul Daniel la sesiunea “Istoria poporului Israel”, care se va desfășura la Chișinău în perioada 14-26 noiembrie 2016.