Poţi să te căsătoreşti cu o fată creştină dacă tatăl ei musulman se împotriveşte ?

Întrebare:

Pace! Doresc să vă adresez o întrebare. Am cerut în căsătorie o soră în Hristos şi ea a fost de acord să ne căsătorim, dar tatăl ei care este musulman nu doreşte să mă vadă nici pe mine şi nici pe ea(fiica lui), din cauza că noi suntem creştini şi mergem la Biserică. Ce trebuie să fac eu? Am nevoie de sfatul dumneavoastră. Vă voi fi foarte recunoscător. Cu mult respect fratele dvs în Hristos. 

Pentru orice tată musulman convertirea copilului său la creştinism este o lovitură grea şi dureroasă. De fapt, nu cred că şi pentru un tată creştin ar fi mai puţin dureros să afle că copilul său s-a convertit la islam. Aici este vorba de două religii, două Împărăţii spirituale şi o luptă care se dă între ele…

Înainte să vă dau câteva sfaturi, aş dori să vă ajut să înţelegeţi…

De ce tatăl fetei se împotriveşte ?

Căsătoria fetei lui cu dumneavoastră(care sunteţi creştin) face, practic, imposibilă varianta de a-şi mai întoarce fiica înapoi. Dacă până acum mai spera să-şi dea fiica după un musulman şi aşa poate să o aducă înapoi la islam, acum se pare că şi acest vis se spulberă. De fapt, dacă  ne gândim real cum stau lucrurile, în cazul dat nici această ultimă speranţă, practic, nu o mai poate avea. Musulmanul se poate căsători cu o fată creştină care nu a fost niciodată musulmană. Dacă femeia, fiind musulmană, a devenit creştină, aceasta este apostazie în islam şi ea nu poate fi luată în căsătorie, ci ea trebuie omorâtă, potrivit islamului. Trăind într-o ţară unde legea islamului nu are ultimul cuvânt de spus, tata înţelege că nici legea apostaziei pe care o cere islamul nu o poate aplica. În cazul acesta nu-i mai rămâne decât să vă urască şi să rupă orice relaţie cu fiica şi respectiv cu dumneavoastră.

Să nu credeţi că îi este uşor să facă acest lucru… Musulmanii (cel puţin pe cei care i-am cunoscut eu) sunt foarte legaţi de părerile celor din jur. Atunci când fiica lui a devenit creştină, deja a adus mult dispreţ şi ruşine asupra familiei musulmane. Dacă această familie ar trăi în una din ţările Asiei, unde islamul este religia dominantă în ţară, atunci ca regulă, vecinii şi toţi cei din jur, socot o astfel de familie ca şi spurcată, pentru că în mijlocul ei cineva s-a făcut creştin. Cunosc multe cazuri când fiul sau fiica, devenind creştini, au adus un dispreţ asupra întregii familii. Ba mai mult, dacă în familie mai sunt fraţi şi surori care sunt necăsătoriţi, atunci ei au tot riscul să rămână necăsătoriţi, pentru că nimeni deja nu va dori să-şi dea fata sau fiul după cineva dintr-o astfel de familie. Pentru unii din noi care trăim departe de aceste culturi ne vine greu să înţelegem gravitatea şi seriozitatea acestor lucruri. Aceasta ne ajută să înţelegem şi cu cât greu şi ce jertfă trebuie să aducă pe altar orice musulman care doreşte să creadă din toată inima în Domnul Isus. Cu el se întâmplă exact cuvintele pe care le-a spus Domnul Isus:

Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui. Fratele va da la moarte pe fratele său şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî. Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit. (Matei 10:36, 21-22)

Dragul meu, dacă eşti copilul lui Dumnezeu, ce ar fi să te opreşti chiar acum(înainte de a citi acest articol mai departe) şi să te rogi pentru toţi fraţii şi surorile noastre din lumea musulmană. Pentru acei care şi-au pus viaţa pe altarul lui Dumnezeu ca să-I slujească cu preţul vieţii lor. Să ne rugăm nu ca Dumnezeu să-i ia din contextul acela greu, ci “să-i păzească de cel rău” şi să-i facă o mărturie puternică în societatea în care trăiesc acum. Pleacă genunchii, dragul meu, chiar acum înaintea Lui Dumnezeu, “pentru că mare este puterea rugăciunii a celui neprihănit”!

Să ne întoarcem la problema dumneavoastră.

Cum să procedezi în acest context ?

Binecuvântarea părinţilor la încheierea legământului de căsătorie este foarte importantă, dar cazul dumneavoastră e diferit. Să căpătaţi bunăvoinţa viitorului tată socru, cel puţin acum, pare un lucru de nerealizat. Musulmanilor nu le place să piardă… Socrul deja a pierdut mai multe lupte. Iertându-vă, înseamnă să mai piardă una. El poate fi mulţumit şi fericit doar dacă fata lui se întoarce la islam. Încă şi mai fericit ar fi dacă şi dumneavoastră ați deveni musulman! Dar noi înţelegem bine că acest lucru nu este posibil. De aceea acum aveţi un Tată ceresc de care sunteţi chemaţi să ascultaţi mai mult decât de oameni, mai mult chiar decât părinţii voştri. Căsătoria creştinului trebuie să fie doar în Domnul şi ceea ce contează cu adevărat este binecuvântarea lui Dumnezeu asupra ei.

Câteva sfaturi:

1. Mai încercaţi să vorbiţi o dată cu părinţii fetei. Nu pierdeţi multă energie şi nu încercaţi să intraţi în anumite argumente, dezbateri etc. Toate acestea vor face discuţia şi mai dificilă. Ar fi bine ca fiica lor să le spună cât de mult îi iubeşte şi faptul că a ales să-L urmeze pe Domnul Isus, aceasta şi mai mult a ajutat-o să-i poată iubi cu adevărat. Să le spună că niciodată nu a intenţionat să le facă rău şi că îi pare rău că ei se simt prost, dar pentru ea acum, mai presus de orice, este Domnul ei şi Dumnezeul ei.
2. Dacă reuşiţi să rezolvaţi acest conflict, atunci veţi putea să vă bucuraţi de prezenţa părinţilor la nuntă. Dar dacă tatăl fetei nu doreşte să-şi schimbe atitudinea, aduceţi-vă aminte că aveţi un Tată în ceruri care va fi prezent la ceremonia nunţii dumneavoastră. El nu numai va fi prezent acolo, dar va şi binecuvânta această căsătorie.
3. Să nu lăsaţi ca în ziua nunţii inima să vă fie tristă din cauza lipsei părinţilor. Nu este un lucru frumos şi nici plăcut să sărbătoreşti nunta fără părinţi, dar cazul acesta este diferit. Dacă aţi încercat să vă împăcaţi cu ei şi ei nu au dorit, ba mai mult, ei interzic această căsătorie pe motiv că sunteţi creştini, atunci nu puteţi să ascultaţi de ei. Binecuvântarea lui Dumnezeu este mult mai importantă pentru viitoarea căsătorie decât acordul şi prezenţa părinţilor la nuntă.
4. Biserica să vă fie familia. Aveţi o biserică locală şi una universală. Faceţi parte din marea familie a Domnului Isus. De aceea, având aprobarea cerului, faceţi nunta cu biserica împreună şi bucuraţi-vă de aceasta cu cei dragi şi apropiaţi care doresc să vină şi să se bucure la încheierea legământului vostru.
5. Nu întrerupeţi comunicarea cu părinţii. Continuaţi să le arătaţi dragostea lui Hristos. Invitaţi-i şi pe ei la nuntă, chiar dacă au spus că sunt împotrivă.
6. Dacă totuşi nu vor veni la nuntă, mergeţi voi după nuntă la ei cu un cadou de apreciere. Ca şi soţ, spune tatălui socru că apreciezi grija pe care au avut-o faţă de soţia ta până la vârsta aceasta. Promite-i că o vei iubi până ce moartea vă va despărţi şi că de acum încolo vei împărţi cu ea tot ce ai tu mai bun.

Dumnezeu să vă binecuvânteze cu o viaţă lungă şi fericită împreună!