Lucruri aflate la o masă de pomenire în Lăpuşna

Duminica trecută s-a împlinit un an de zile de la moartea lui Elizaveta Chiosa, bunica soţiei mele. Am mers şi noi cu familia să ne întâlnim cu rudele şi să ne amintim de bunica noastră şi cu prilejul acesta să aflăm mai multe despre ea şi poate, lucruri pe care nu le-am cunoscut încă. Stând la masă cu oamenii, am pus întrebări şi am reuşit să aflu lucruri interesante, iar unele foarte triste despre soarta evreilor și consătenilor din Lăpuşna.

soarta evreilor

Omorârea în masă a evreilor

Cunoşteam de mai înainte că în satul nostru au locuit mulţi evrei care au avut şi o sinagogă destul de mare. Am întrebat cum se face că acum nu mai sunt decât puţini evrei şi nu mai există nici sinagogă. Pentru că la masă cu noi şedeau Vasile Bubuioc şi Anastasia Bubuioc, ambii născuţi ‘în anul 1936, am căutat să aflu mai multe de la ei. Astfel, mi s-a spus că în timpul celui de al II-lea război mondial, sub presiunea germanilor, soldaţii români au adunat pe evreii din satul nostru şi i-au scos pe şesul care desparte în două părţi mari satul. Acolo, au pus pe doi oameni din sat, Vasile Barburasă şi Petru Mârza (poreclit Mălai) să-i împuşte pe acei evrei nevinovaţi. Am căutat să aflu care a fost şi soarta acelor doi oameni care au vărsat sânge nevinovat. Despre Petru Mârza, poreclit Mălai, nu au putut să-mi spună nimic, dar despre Vasile Barburasă au spus că a stat după război timp de 25 de ani într-un beci acasă ascuns şi că soţia lui venea noaptea între orele 1 şi 2 ca să-i aducă mâncare. Astfel, nu a fost găsit în toată această perioadă, dar după 25 de ani a fost scos din urmărire. A plecat apoi undeva printre străini, dar după o perioadă, s-a întors acasă şi s-a îmbolnăvit aşa că a ajuns la spital în Hânceşti. Acolo, cineva le-a comunicat medicilor, care se spune că tot erau evrei, despre identitatea şi faptele pacientului lor, aşa că în următoarele 24 de ore Vasile Barburasă a decedat.

Deportările din 1949

Când am întrebat cine au fost oamenii deportaţi în 1949, am aflat că chiar cu noi la masă stătea D-na Anastasia Bubuioc care împreună cu toată familia lor au fost deportaţi în Siberia unde au petrecut 9 ani.

soarta Anastasia Bubuioc

Vina lor a fost că tată nu a acceptat să intre în colhoz. Astfel, a fost declarat vrăjmaş al poporului şi tratat cu dispreţ şi exil. La întoarcere, au găsit în casa lor fermă de porci şi autorităţile nici nu doreau să audă de ei. Primarul, Nicolae Frija, a venit şi i-a sfătut să-şi facă un bordei ca astfel să vină cu comisia şi poate li se va muia inima la aceştia din urmă, ca să le permită să facă o casă. Planul primarului se pare că a reuşit şi aşa au putut iar oamenii să începă totul de la început. Despre pământurile care le aveau altă dată, nici nu a mai luat nimeni vreo dată vorba să le întoarcă înapoi şi bătrânii spun că nici nu vor să le mai ceară pentru că nu are cine să le lucreze.