Ce se întâmplă cu un creştin care comite suicid?

Întrebare:

Am o întrebare ce mă macină de mai mult timp și aș dori să îmi spuneți și dumneavoastră ce credeți despre aceasta: Ce se întâmplă cu un creștin care comite suicid? Va fi el mântuit? De ce da sau de ce nu? Mulțumesc tare mult.

Am scris anterior articolul “Ce spune Biblia despre sinucidere? (7 cazuri)” în care am abordat cazurile de sinucidere prezentate în Biblie şi am făcut o analiză personală a acestor cazuri.

Opinia mea este că creştinul adevărat, adică ucenicul care este vrednic de Isus Hristos, ştie că suferinţa este parte a vieţii creştine şi fiind în suferinţe şi dureri de orice fel, trupeşti sau sufleteşti, le va îndura cu răbdare. De asemenea, omul mântuit se gândeşte totdeauna cum să fie Hristos proslăvit prin viaţa, dar şi prin moartea lui. Iată ce a scris Apostolul Pavel când se afla în faţa morţii:

Mă aştept şi nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de ruşine cu nimic; ci că acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslăvit cu îndrăzneală în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea. (Filipeni 1:20)

În “Istoria Bisericească” a lui Eusebiu din Cezarea, îmi amintesc că scrie despre o prigoană mare în Alexandria şi autorul povesteşte şi despre o bătrână creştină pe care gloata au prins-o şi au adus seara lângă un rug. Au făcut toţi un cerc în jurul ei şi i-au spus că dacă se leapădă de Hristos va fi lăsată să meargă în pace acasă, iar de nu, va fi aruncată de vie în foc. Femeia a privit cu linişte la ei, s-a întors spre rugul mare, s-a repezit şi s-a aruncat în flăcările în care a ars deplin. Cineva azi ar spune ca a comis suicid, dar martorii de atunci cu siguranţă că au apreciat dragostea aprinsă a acestei femei pentru Hristos şi au văzut că ea l-a proslăvit pe Hristos prin moartea ei.

O cauză din care oamenii comit suicid este depresia, adică pierderea oricărei speranţe. Această stare nicicum nu este compatibilă cu a fi creştin adevărat. Omul mântuit are o nădejde care nu înşeală, indiferent cum nu s-ar schimba împrejurările. Apostolul Pavel scrie în acest sens:

Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat. (Romani 5:3-5)

Nu cunosc nici un pasaj din Biblie unde  creştini adevăraţi să fi comis suicid.

Ce crede cititorul acestui articol cu privire la întrebarea care mi-a fost dată?

Articole recomandate: