Relația dintre soț și soție din perspectiva lui Dumnezeu

Întrebare:

Majoritatea teologilor spun că femeia este egală cu bărbatul, care este capul soției. Ideea de supunere este explicată în egalitate între soț și soție. Atunci care este rolul de cap al soțului? Hristos este capul Bisericii, iar biserica se supune Lui Hristos, dar nicidecum Hristos nu se supune Bisericii. Hristos este capul bărbatului ce se supune lui Hristos, dar nu Domnul Isus se supune bărbatului. Este o erezie egalitatea între soț și soție. prin urmare, soțul să se supună soției și soția să se supună soțului? Care este atunci rolul de cap al soțului, înțelegând că rolul de cap este conducerea, stăpânirea, protecția, dacă soția este egală cu soțul?

Personal nu am întâlnit așa învățătură. Nu am auzit de teologi care să afirme că femeia este egală ca și poziție cu soțul și că soțul trebuie să se supună soției. Dimpotrivă, sunt unii oameni religioși, care bazat pe învățătura biblică că bărbatul este capul femeii, cred că femeia este inferioară bărbatului ca și valoare, motiv pentru care o nesocotesc și o tratează ca pe o slugă. Ei înțeleg că dacă bărbatul este capul femeii, înseamnă că femeia nu are cap în sensul direct al cuvântului și nu s-ar putea descurca în viață fără un bărbat, chiar dacă realitatea arată că unele femei se descurcă în administrarea familiei sau a unei afaceri mai bine ca unii bărbați. Îmi amintesc cum cineva povestea că un bărbat căsătorit, care s-a pocăit fiind la închisoare, când s-a eliberat de la închisoare, a insistat la nevasta sa, care în acei 10 ani cât a fost el închis a pus pe picioare o afacere, să-i dea lui conducerea afacerii. Argumentul lui era că biblic este corect ca el să fie capul în toate. Ca și rezultat, după ce el a preluat conducerea, afacerea a avut de suferit.

Înțelesul cuvântului „cap” din limba greacă

De fapt, cuvântul „cap” folosit la 1 Corinteni 11 și la Efeseni 5 este cuvântul în limba greacă „κεφαλη” și înseamnă “cap, căpetenie, șef, cel mai mare”, adică o persoană care deține poziția cea mai înaltă într-o organizație sau echipă. Familia este un trup, un organism sau o echipă în care soțului îi revine poziția de cap, de căpetenie, de lider sau șef, adică ultimul cuvânt în luarea deciziilor îi aparține lui. Cât ține de poziția femeii, verbul „ a se supune” din limba greacă de la Efeseni 5:21 este verbul „υποτασσόμενοι” și  înseamnă “a se aranja sub” adică a asculta, în sensul de a se supune în ascultare față de rangul superior (este un termen militar ca și în cazul cuvântului “cap”). La Efeseni 5:21 apostolul Pavel se adresează bisericii alcătuite din bărbați și femei și îi îndeamnă să se supună unii altora în frica lui Hristos, iar în versetul următor apostolul specifică că în familie trebuie ca nevasta să se supună soțului.

Supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos. Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului. Și după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile. (Efeseni 5:21-24)

Relația dintre soț și soție trebuie să reflecte relația dintre Hristos și Biserică. Când soții nu respectă rânduielile stabilite de Dumnezeu, atunci este denaturată imaginea relației dintre Hristos și Biserică.

Responsabilitatea soțului ca și cap de familie

Nu este de datoria soțului să-și supună nevasta. Soțul trebuie să-și iubească nevasta cu dragostea „agape”, care este o dragoste necondiționată, adică nu ține de comportamentul soției:

Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană. Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși. Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica; (Efeseni 5:24-29)

Deci, bărbatul trebuie să-și iubească nevasta și să-i facă bine, indiferent de felul cum se comportă ea: nu este de datoria lui să-și supună nevasta. De altfel, verbul „a stăpâni” din limba ebraică folosit la Geneza 3:16 înseamnă „a conduce, a da o direcție precisă”:

Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferința și însărcinarea ta; cu durere vei naște copii, și dorințele tale se vor ținea după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine”

Din acest text înțelegem că soția va dori ea să conducă cu bărbatul, dar nu va fi așa: el va conduce cu ea și-i va da direcție. Acest cuvânt este diferit de cuvântul tradus „a stăpâni” la Geneza 1:26 și 28.  În original, în limba ebraică, în aceste versete este folosit un alt cuvânt decât cel de la Geneza 3:16. La Geneza 1:26, 28 este folosit un alt cuvânt care înseamnă „a supune cu forța, a călca peste ceva”. Altfel spus, omul (bărbatul și femeia) trebuia să-și supună cu forța toate viețuitoarele pământului și să le stăpânească, dar nu același lucru se spune despre relația dintre bărbat și femeie. De fapt, la Geneza 3:16 nici nu i se poruncește bărbatului să stăpânească peste femeie. Cuvintele din acest verset sunt adresate femeii și nu bărbatului. Aici este blestemul rostit de Dumnezeu pentru femeie ca și consecință a neascultării ei de Dumnezeu: este o constatare și nu o poruncă.

De altfel, rolul stabilit de Dumnezeu din start pentru femeie a fost să fie ajutor potrivit pentru bărbat în sarcinile pe care i le-a pus Dumnezeu în față:

Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el” (Geneza 2:18)

Acum, dacă vorbim despre ajutorul potrivit a unui director, atunci acesta este vice-directorul și nu servitoare. Cred că înțelegeți ce vreau să spun…

Ca și concluzie, putem spune că poziția cuiva nu neapărat este determinată de poziția pe care o deține persoana.

Valoarea și poziția Domnului Isus în raport cu Tatăl

Domnul Isus de nenumărate ori afirmă că este una cu Tatăl, adică de aceeași valoare, dar El se supune Tatălui, fiindcă Tatăl este capul Său:

Dar vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos. (1 Corinteni 1:3).

Aceasta nu înseamnă că Domnul Isus este inferior Tatălui. Mesajul Lui dintotdeauna a fost că El este deopotrivă cu Tatăl:

Tocmai de aceea căutau și mai mult Iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua Sabatului, dar și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, și Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu. (Ioan 5:18)

Iudeii I-au răspuns: ,,Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, și pentru că Tu, care ești un om, Te faci Dumnezeu” (Ioan 10:33)

Mai mult, cuvântul „a se supune” folosit la Efeseni 5 cu privire la relația dintre soție și soț, este folosit și la Luca 2:51, arătând relația Domnului Isus cu părinții Săi:

Apoi S-a pogorât împreună cu ei (cu părinții), a venit la Nazaret, și le era supus. Mamă-Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei. Și Isus creștea în înțelepciune, în statură, și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. (Luca 2:51-52)

Faptul că Domnul Isus, ca și copil, era supus părinților Săi, nu înseamnă că El era inferior lor, fiindcă noi știm că El era superior părinților Săi pământești: El era Dumnezeu.

Concluzie:

Deci, faptul că soțul este capul femeii nu înseamnă că ea este inferioară lui ca și valoare, ci că în familie, soțul este liderul și ultimul cuvânt întotdeauna va fi după el. Pe de altă parte, faptul că femeia are aceeași valoare ca și soțul în ochii lui Dumnezeu, nu înseamnă că ea nu trebuie să se supună soțului după rânduiala stabilită de Dumnezeu.

Valoarea femeii în raport cu bărbatul

Iată câteva texte care confirmă că femeia are aceeași valoare ca și bărbatul în ochii lui Dumnezeu:

Căci toți sînteți fii ai lui Dumnezeu, prin credința în Hristos Isus. Toți cari ați fost botezați pentru Hristos, v-ați îmbrăcat cu Hristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sînteți una în Hristos Isus. Și dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți „sămânța” lui Avraam, moștenitori prin făgăduință. (Galateni 3:26-29)

Bărbaților, purtați-vă și voi, la rîndul vostru, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor moșteni împreună cu voi harul vieții, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre. (1 Petru 3:7)

În încheiere: dacă ești bărbat, nu nesocoti femeia, dacă ești femeie, supune-te bărbatului tău! Tratați-vă unul pe altul cu dragoste și așa veți purta imaginea relației dintre Hristos și Biserică și veți avea binecuvântarea lui Dumnezeu! Totul este trecător, afară de dragoste!

Article in English