Isus Hristos i-a eliberat de droguri

0
1065

Când am venit la Novokuznetsk, am auzit lucruri uimitoare despre centrul de reabilitare a drogaţilor „Izvorul Vieţii” şi am vrut mult sa merg să văd acest centru. În acest articol vreau să împărăşesc lucrurile care le-am vazut şi care m-au impresionat adânc şi pâna la lacrimi.

Când a venit ziua şi timpul ca să plec pentru a vedea centrul, tocmai încheiasem să predau lecţia la clasa de computere şi apoi am intrat să avem o discuţie scurtă cu pastorul bisericii. Când am ieşit să plec, am fost impresionat să văd mulţi oameni stând la uşă şi aşteptând să se înceapă o şedinţă de planificare. Mi s-a spus ca aproape toţi bărbaţii care stau la uşă sunt foşti drogaţi care au trecut reabilitarea la acest sistem de centre şi acum, ei sunt responsabili de diferite lucrări şi profesori la centre. Doi din ei, Serghei şi Dima m-au salutat călduros şi mi-au spus ca au venit ca să mă ia să-mi arate centrul şi am plecat cu ei.

Fiind foarte curios, am inceput de odată să le pun întrebări despre viaţa lor şi cum au căpătat eliberare din robia drogurilor.

Dima are 34 ani şi de la 27 ani a început să se drogheze. Ajunsese foarte bolnav şi disperat. Mama lui a aflat de la mama altui drogat despre centrul de reabilitare de la Kuzideevo şi l-a sfatuit pe Dima sa mearga acolo, poate îl va ajuta aceasta. Până atunci a mers la spital, au cheltuit mulţi bani acolo, dar nu se ţinea mai mult de două-trei zile după ieşirea din spital şi iar o relua cu drogurile. Când a mers la Kuzideevo, a semnat un angajament ca să stea acolo timp de trei luni şi părinţii lui au plătit pentru aflarea lui acolo. Pe lângă disciplina cerută acolo, în fiecare zi făceau studiu biblic şi apoi aveau grijă să facă tot lucrul din gospodărie. Stăteau acolo 15 pacienţi împreună cu 3 instructori care tot au fost înainte drogaţi, dar au trecut acest program şi au fost eliberaţi. Dima spune că cel mai greu era să se elibereze de dependenta psihologică faţă de droguri şi studul biblic a jucat rolul hotărâtor în aceasta. Acolo a avut ca şi instructor pe Serghei Klimenko, care conducea maşina. Dima acum slujeşte şi el ca şi instructor la centrul din Kaltan şi este foarte împlinit de această slujire. Visează să se căsătorească şi să întemeieze o familie, să aibă copii. Tot de la Dima am aflat că centrul de la Kaltan este cel mai mare, unde drogaţii vin după ce trec detoxicarea în alte 5 centre de reabilitare, unde se află pentru 3 luni. În procesul de detoxicare nu se folosesc nici un fel de medicamente ci doar studiază Biblia, lucrează toţi împreună şi se roagă.

Serghei Klimenko, care a fost instructor lui Dima şi care conducea maşina aude foarte rău, din pricina unei doze mari de droguri folosite cândva. Serghei are 47 ani şi s-a drogat timp de 18 ani. Când se afla în spital de mult timp fără cunoştinţă şi murea, unul din prietenii lui, tot fost drogat, a venit şi l-a luat de acolo şi l-a adus la centrul din Kuzideevo. Prin rugăciunile tuturor celor care erau acolo, şi-a revenit în conştiinţă dar tot era foarte slab şi i s-au umflat tare picioarele. După mai mult timp, picioarele au început să se vindece. În tot acel timp, a ascultat din Cuvântul lui Dumnezeu şi apoi singur a început să studieze Biblia. Când îmi povestea Serghei, vorbea cu lacrimi în ochi, tot drumul a avut lacrimi şi cu atâta bucurie îmi spunea ce recunoscător Îi este Domnului pentru viaţa nouă care i-a dat. Imi spunea aşa: „Vasile, eu nu pot să-ţi redau cât de mult mă bucur de fiecare zi care vine. Dimineaţa mă scol, şi mă bucur foarte mult de acea zi, de sănătatea care mi-a rămas, de viaţa mea salvată şi că pot şi eu măcar puţin, dar să fiu de folos altora. După ce am fost în aşa un iad, Dumnezeu m-a răscumpărat”.

Când am ajuns la centrul din Kaltan, am fost întâlnit foarte cald de toţi cei care erau acolo. Fraţii deja pregătise masa cu pelmeni ruseşti gustoase şi pe care le pregătesc ei toţi acolo şi le vând la oamenii din biserică şi în magazinele din oraş. După ce am luat masa, am fost să văd secţia unde pregătesc pelmeni, apoi mi-au arătat şi atelierul de lemnărie şi unde fac gard metalic şi în felul acesta pot să-şi acopere cheltuilile legate de centru şi chiar încetul cu încetul fac şi reparaţie, încăperea fiind una cumpărată şi care anterior a fost un profilactoriu ce aparţinea unei uzine.

Cel mai interesant lucru mi-a părut secţia de detoxicare de tip închis care este tot pe teritoriul acestui centru de reabilitare. Am venit la o clădire cu două etaje care avea gratii la fiecare geam şi uşile erau închise la lacăt. Un bărbat voinic a deschis uşa şi s-a prezentat că este instructor acolo. Când am întrat am văzut foarte mulţi bărbaţi de diferite vărste. Cel mai mare avea 34 ani şi cel mai mic 16. Toţi ei au cerut să fie ţinuţi în condiţiile acestea, ca să se asigure că nu vor fugi şi nu vor ceda când va începe să-i chinuie dorinţa de a folosi droguri. În centrul clădirii era o sală mare cu mese şi acolo, unii studiau biblia, alţii scriau scrisori, alţii cântau şi alţii ascultau. Nu departe am văzut o cameră închisă cu o uşă de gratii şi acolo erau patru tineri. Când am întrebat de ce se află acolo, mi-a spus că vor sta acolo până vor fi in stare să se înscrie în restul programului şi eu nu am mai pus alte întrebări. Am întrebat pe toţi cei care stau în sală să-mi spună o pricină pe care o consideră principală şi care i-a dus la folosirea drogurilor. Am fost suprins când au spus că au făcut-o din pricina că nu aveau ocupaţie şi alţii au spus că au făcut-o din pricina că nu au fost limitaţi material în nimic, adică au avut tot ce şi-au dorit şi părinţii lor nu i-au limitat de la nimic. Am mai întrebat cine din ei au fost la spital ca să poată fi vindecaţi. Toţi au trecut programe costisitoare prin diverse spitale şi nimeni nu a fost vindecat. Aici însă, fiecare 1 din 2 care vin să treacă reabilitarea, nu se mai întorc nici odată la droguri ci rămân să urmeaze pe Domnul Isus. Aceasta este puterea Duhului lui Dumnezeu pe care l-au primit la naştere din nou.

Am mai întrebat pe acei bărbaţi care treceau reabilitarea în încăpere închisă ce ari trebui să facem noi, să facă guvernul ca să oprim răspândirea acestui mare rău – drogurile? Ei au spus că este important să se vorbească cât mai mult în mass-media despre consecinţele la care duc drogurile şi să se predea în scoşi despre aceste consecinţe. Atunci, unul din ei a spus că toate acestea se fac şi s-au făcut şi a adăugat: „Trebuie să fie predată Biblia în mass-media, în şcoli, etc, pentru că numai prin mesajul Bibliei şi prin credinţa în Domnul Isus noi am putut să căpătăm eliberare din robia drogurilor”.

Dumnezeu să ne ajute să ducem Cuvântul Lui la toţi oamenii, în mass-media, în şcoli, etc. şi să oprim pe tineri şi adolescenţi de la această ciumă a secolului nostru.

Preot Vasile Filat