Русский
Español
English
În fiecare an, la 31 mai se sărbătorește Ziua Împotriva Fumatului, iar următoarea zi e celebrată Ziua Internațională a Copiilor. Coincidență sau nu, statisticile arată că copiii sunt una din cele mai afectate categorii ale fumatului pasiv (deoarece ei nu au încă plămânii foarte bine dezvoltați și au o rată mai mare respirației și expirației). Specialiștii în domeniu au constatat că, fumatul pasiv este chiar mai nociv decât cel propriu-zis. De ce? Întrucât expunerea la fumul de tutun secundar este combinația dintre fumul eliminat de capătul ars al unei țigări și fumul expirat de fumători (îmbogățit cu dioxod de carbon suplimentar). Fumul de tutun secundar conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care câteva sute sunt toxice și aproximativ 70 sunt cancerigene, conform experților de la Centrul de Prevenire și Control al Bolilor din Statele Unite ale Americii.
Fumul de tutun se eliberează în aer atunci când cineva fumează o țigară. La fel se întâmplă și când fumătorii expiră. Fumul poate rămâne în aer timp de până la 2,5 ore, chiar și în încăperile în care există o fereastră deschisă. Fumul poate fi prezent în cantități mari o perioadă de timp după ce persoana a încetat să fumeze. Este prezent chiar și atunci când nu-l putem vedea sau nu-l putem mirosi.
7 efecte negative ale fumatului pasiv la copii și adolescenți
1. Crește riscul de deces prematur
Mortalitatea infantilă este definită ca decesul unui copil în primul său an de viață. Expunerea la fumat în utere și după naștere este asociată cu mai multe cauze majore de deces în rândul copilului, inclusiv greutate mică la naștere, naștere prematură sau sindrom de moarte subită la sugar – decesul neașteptat, subit al unui copil în primul an de viață. Copiii expuși fumatului pasiv sunt mai predispuși la îngroșarea și inflamarea căilor respiratorii și sunt mai sensibili la infecțiile pulmonare.
2. Favorizează astmul bronhic și alte simptome respiratorii cronice
Expunerea la fumatul pasiv cauzează la copiii de vârsta școlară o gamă largă de simptome respiratorii, cum ar fi tusea, producția de mucus în exces, senzația de lipsa de aer și respirația șuierătoare. Aceste simptome sunt frecvente în copilărie și pot afecta viața socială a micuților.
Numeroase studii internaționale arată că prevalența astmului este mai mare în rândul copiilor care trăiesc în case cu fumători, iar riscul acestora de a dezvolta astm crește proporțional cu numărul de fumători din casă.
3. Crește riscul de infecții acute ale tractului respirator inferior în copilărie
Copiii expuși fumatului pasiv la domiciliu prezintă un risc mai mare de a contracta infecții respiratorii acute, inclusiv bronșită și pneumonie. Riscul este mai mare în rândul copiilor cu vârste sub 2 ani.
4. Conduce la scăderea funcției pulmonare
Plămânii continuă să crească și să se dezvolte pe tot parcursul copilăriei și adolescenței. Până la vârsta de 4 ani, plămânii copilului sunt extrem de vulnerabili și se recomandă cu precădere evitarea expunerii copilului la fumul de țigară în această perioadă. Fumatul pasiv conduce la scăderea funcției pulmonare în timpul copilăriei, atingând un nivel critic în adolescență și la vârsta adultă.
Există cercetări care demonstrează o asociere puternică între incidența complicațiilor respiratorii la copiii supuși anesteziei generale și expunerea acestora la fumatul pasiv. De asemenea, există dovezi conform cărora copiii expuși la fumatul pasiv au un răspuns metabolic diferit la medicamentele administrate în timpul intervenției chirurgicale.
Măsuri simple prin care iți poți proteja copilul de efectele negative ale fumatului pasiv:
• Renunță la fumat sau evită pe cât posibil să fumezi în preajma copilului
• Nu permite nimănui să fumeze în casă
• Nu permite nimănui să fumeze în mașină, chiar dacă ține geamul deschis
• Susține legislația care interzice fumatul în spațiul public și asigură-te că fumatul este interzis în școala în care învață copilul tău.
Surse:
http://www.cdc.gov
