Învață să fii un om mulțumitor

Cu trecerea vremii, se pare că, tot mai puțin auzim cuvinte de mulțumire pe care să și le adreseze oamenii unii altora. Cu greu e să găsești un om mulțumitor. Sau poate și sunt, dar uneori doar de politețe și nu vin dintr-o inimă plină de recunoștință. Lucrul acesta îi face să-i simtă nesocotiți pe cei care merită recunoștința, dar va avea consecințe și în viețile celor ce nu știu să fie recunoscători și să aducă recunoștința pentru valorile primite sau investite în viața lor. Cît de des vezi un elev care ar merge la profesorii lui să-i mulțumească pentru ce a învățat? De fapt, pînă și în familii, puțini sunt bărbații care arată recunoștința pentru ce face soția și invers. Cuvintele de mulțumire izvorîte dintr-o inimă recunoscătoare dau viață și aduc slavă lui Dumnezeu.

om mulțumitor

Doresc să vă prezint o situație din Biblie, cînd Domnul Isus a arătat valoarea recunoștinței, și apoi, în baza acestui caz, să învățăm și noi mulțumirea. Pasajul Biblic spune așa:

Isus mergea spre Ierusalim și a trecut printre Samaria si Galileea. Pe cand era într-un sat, L-au întampinat zece leproși. Ei au stat departe, și-au ridicat glasul, și au zis: “Isuse, Invațătorule, ai milă de noi!” Cînd i-a vazut Isus, le-a zis: “Duceți-vă și arătați-vă preoților!” Și pe cînd se duceau, au fost curățiți. Unul din ei, cînd s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu fața la pămînt la picioarele lui Isus, și I-a mulțumit. Era Samaritean. Isus a luat cuvîntul și a zis: “Oare n-au fost curățiți toți cei zece? Dar ceilalți nouă, unde sunt? Nu s-a gasit decît străinul acesta să se întoarcă ți să dea slavă lui Dumnezeu?” Apoi i-a zis: “Scoală-te și pleacă; credința ta te-a mîntuit.” (Evanghelia dupa Luca 17:11–19)

1. Toti oamenii au motive ca sa fie recunoscatori

Lepra este o boală molipsitoare foarte gravă și incurabilă din puct de vedere omenesc. Pe lîngă suferința fizică, aduce și multă suferință sufletească, deoarece bolnavii trebuie să fie separați de restul societății. Astăzi acești oameni sunt spitalizați pentru tot restul vieții în leprozerii. Cînd în vechime se îmbolnăvea cineva de lepră, preotul detemina aceasta și îl declara necurat. Biblia spune:

“Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfîsâșiate, și să umble cu capul gol, să-și acopere barba și să strige: “Necurat! Necurat!” Cîtă vreme va avea rană, va fi necurat; este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară din tabără.” (Levitic 13:45–46)

Din acest pasaj ne putem da seama cum a fost viața acestor 10 oameni pînă au venit la Domnul Isus și au primit vindecarea. Domnul Isus i-a izbăvit de suferința fizică și de cea sufletească care au avut-o fiind respinși de societate. Cine sunt oamenii care au contribuit la viața ta? În ce fel și pentru ce lucruri le ești dator cu recunoștință? Cum le arăți că ești un om mulțumitor? Sau poate nu ai facut-o încă, așa cum nu au facut nici 9 din cei 10 leprosi vindecați? Știi de ce au procedat ei așa și de ce majoritatea oameilor rămîn nerecunoscători față de binefăcătorii lor?

2. Dorința de a primi recunoașterea și aprecierea oamenilor este mai puternică decît să arăți recunoștința față de binefăcătorii tăi

În exemplul citat mai sus, Domnul Isus ar fi putut să-i vindece pe acei leproși de odată, așa cum a facut cu mulți alți oameni. Dar, parcă le-ar fi dat un test cînd i-a trimis la preoți și a făcut să fie vindecați în drum. A fost în primul rînd un test al credinței lor. Dacă nu ar fi crezut cuvintele Domnului Isus, nu s-ar fi pornit spre preoți. Dar, a mai fost și un test în ce priveste recunoștința inimilor lor. Ei au fost vindecați în timp ce mergau pe drum și Domnul Isus spune că au fost vindecați toti 10. Totuși, 9 din ei cînd s-au văzut vindecați, nu au considerat o prioritate să se întoarcă la Domnul Isus să mulțumească, ci au dorit mai mult să ajungă cît mai curînd la preoți, ca să fie declarați curați și astfel să fie recunoscuți de oameni, să se poată din nou încadra în societate. Aceasta este o problemă a multor oameni din toate generațiile, dar care a ajuns extrem de accentuată în generația noastră. Oamenii sunt setoși de a primi recunștința altora, dar singuri nu oferă recunoștința celor care au investit în viețile lor. Cum procedezi tu? Ești un om recunoscător, arăți tu recunoștința față de părinții tăi, de frații tai, de prieteni, de învățători, de cei care te-au ajutat să realizezi ceea ce ești, poți și ai acuma? Sau ești așa de preocupat de cariera ta, de studiile tale, de orice lucru care îl faci pentru a căpăta recunoașterea oamenilor, încat nu mai ai nici timp si nici dorință să spui cuvinte de mulțumire și să arăți recunoștință?

3. Doar un om mulțumitor poate da slavă lui Dumnezeu

Cînd a vorbit despre cei 10 leproși vindecați, Domnul Isus a spus: ““Oare n-au fost curățiți toți cei zece? Dar ceilalți nouă, unde sunt? Nu s-a găsit decît străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu?”. Doar un om mulțumitor din 10.  Vezi că recunoștința aduce slavă lui Dumnezeu? Și invers, nu poate aduce slavă lui Dumenezeu un om care nu este recunoscător și nu poate spune “Mulțumesc”.

Dragă cititorule! Nu te lăsa influențat de gîndirea acestui veac și a oamenilor lipsiți de evlavie. Nu fi unul nemulțumitor. Gîndește-te chiar acum cine și ce a investit în viața ta și mergi chiar azi la ei, telefonează-le, sau scrie-le un mesaj și exprimă-ți mulțumirea și recunștința ta. Păstrează o atitudine de mulțumire în inimă pentru toată viața ta. Fii un om mulțumitor!