Femei în slujba Domnului

Zilele acestea, în special în țara noastră, se sărbătorește Ziua Femeii sau a Mamelor. Este un timp în care avem ocazia o dată în plus să mulțumim mamelor noastre pentru dragostea și osteneala lor.

Această sărbătoare își are originea într-o dorință a femeilor de a-și scoate drepturile. În anul 1908 în New York în jur de 15 000 de femei au ieșit în stradă și au cerut un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot. În 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internațională a Femeii a fost stabilită la 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, la Conferința Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceeași zi peste tot în lume. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit Ziua Femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917 ultima duminică din februarie, conform calendarului de stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. În acea zi de 8 martie 1917 femeile din Sankt Petersburg au organizat o grevă, cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După revoluție ziua de 8 martie a fost declarată ca și sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar din 1965 ziua de 8 martie a devenit zi nelucrătoare în Uniunea Sovietică. În zilele noastre această zi este sărbătorită în mai multe țări din lume.

Cu prilejul acestei sărbători m-am gândit să scriu un articol despre femei din Biblie, folosite de Dumnezeu cu putere în viața poporului Său Israel și anume: Maria, sora lui Moise și Aaron, Debora și Hulda. Acestea sunt trei femei prorocițe din perioada Vechiului Legământ pe care Dumnezeu le-a folosit în conducerea poporului Său.

Maria, sora lui Moise și Aaron

La Mica 6:4 Dumnezeu o numește pe Maria ca și lider a poporului împreună cu frații săi de trup Moise și Aaron:

Căci te-am scos din ţara Egiptului, te-am izbăvit din casa robiei, şi am trimis înaintea ta pe Moise, Aaron şi Maria! (Mica 6:4)

Sigur, rolul principal în această lucrare măreață l-a avut Moise, dar Dumnezeu a folosit-o și pe Maria în lucrarea aceasta măreață. De la Numeri 12:2 aflăm că Domnul vorbea și prin ea ca și prin Moise și Aaron.

Debora

O altă femeie de care S-a folosit Dumnezeu ca și lideră a poporului Israel a fost Debora. Ea a trăit în perioada judecătorilor. Ea era prorociță, dar și judecător în Israel. Pe vremea aceea nu era împărat în Israel și rolul de conducător a poporului îl avea judecătorul prin care Dumnezeu conducea poporul Său:

Copiii lui Israel iarăși au făcut ce nu place Domnului, după moartea lui Ehud. Și Domnul i-a vândut în mâinile lui Iabin, împăratul Canaanului, care domnea la Hațor. Căpetenia oștirii lui era Sisera, și locuia la Haroșet-Goim. Copiii lui Israel au strigat către Domnul, căci Iabin avea nouă sute de cară de fer, și de douăzeci de ani apăsa cu putere pe copiii lui Israel. Pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, proorocița, nevasta lui Lapidot. Ea ședea subt finicul Deborei, între Rama și Betel, în muntele lui Efraim; și copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecați. (Judecători 4:1-5)

Faptul că Barac, căpetenia oștirii lui Israel, nu a vrut să meargă la luptă fără Debora, arată autoritatea pe care o avea aceasta în mijlocul poporului:

Barac i-a zis: „Dacă vii tu cu mine, mă voi duce; dar dacă nu vii cu mine, nu mă voi duce”. (Judecători 4:8)

Pe de altă parte vedem curajul ei. Ea a mers împreună cu Barac în fruntea oștirii:

Ea a răspuns: „Voi merge cu tine; dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da pe Sisera în mînile unei femei”. Și Debora s-a sculat, și s-a dus cu Barac la Chedeș. (Judecători 4:9)

După ce Dumnezeu le-a dat biruință în luptă, Debora, împreună cu Barac, au cântat o cântare de laudă la adresa lui Dumnezeu. (Judecători 5).

Datorită biruinței pe care a dat-o Dumnezeu prin conducerea  Deborei, țara a avut pace 40 de ani.

Țara a avut odihnă patruzeci de ani. (Judecători 5:31b)

Hulda

O altă prorociță cu autoritate în Israel a fost Hulda, care a activat în timpul împărăției lui Iosia. Când împăratul Iosia a găsit cartea Legii, pierdută în Casa Domnului, el a trimis la prorocița Hulda ca să întrebe pentru el și pentru popor:

Când a auzit împăratul cuvintele din cartea legii, și-a sfâșiat hainele. Și împăratul a dat porunca aceasta preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Șafan, logofătul, și lui Asaia, slujitorul împăratului: „Duceți-vă și întrebați pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărții acesteia care s-a găsit; căci mare este mînia Domnului, care s-a aprins împotriva noastră, pentrucă părinții noștri n-au ascultat de cuvintele cărții acesteia, și n’au împlinit tot ce ne este poruncit în ea”. Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Șafan și Asaia, s-au dus la proorocița Hulda, nevasta lui Șalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, păzitorul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. (2 Împărați 22:11-14)

Dumnezeu a vorbit lui Iosia prin prorocița Hulda și țara a avut pace în timpul vieții lui Iosia.

Poziția femeii în Noul Legământ

În concluzie putem spune că femeile, care s-au pus la dispoziția lui Dumnezeu, au fost folosite cu putere în viața socială de către Dumnezeu. Unicul lucru de la care erau oprite femeile, potrivit cu Legea (Vechiul Legământ), era slujba la cortul întâlnirii (Templu), fiindcă slujba la cortul întâlnirii arăta la lucrarea care avea să o facă Domnul Isus în Noul legământ (Evrei 10:1). Dumnezeu a fost foarte specific în ce privește faptul că Mântuitorul avea să fie bărbat.

Intrând în Noul Legământ și identificându-ne cu Hristos, această diferență este ștearsă: atât bărbați, cât și femei suntem una în Hristos și suntem sămânța lui Avraam, moștenitori prin făgăduință:

Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu, prin credința în Hristos Isus. Toți cari ați fost botezați pentru Hristos, v-ați îmbrăcat cu Hristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Hristos Isus. Și dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți „sămânța” lui Avraam, moștenitori prin făgăduință. (Galateni 3:26-29)

Bărbaților, purtați-vă și voi, la rândul vostru, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor moșteni împreună cu voi harul vieții, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre. (1 Petru 3:7)

Ceea ce contează pentru veșnicii este să fim o făptură nouă în Hristos: aceasta ne asigură veșnicia.

Domnul să ne ajute ca fiecare să ne facem bine slujba la care am fost chemați și fiecare să prețuim slujba celorlalți, indiferent că este vorba despre bărbat sau femeie. Lui Dumnezeu nu-I place când slujba cuiva este disprețuită și chiar condamnată pentru simplul fapt că persoana dată este femeie.

Articole recomandate: