Despre creștinismul „creștinilor” care împiedică evreii să celebreze Hanuka

Întrebare: 

Cum comentați protestul reprezentanților Mitropoliei Moldovei împotriva desfășurării, la Chișinău, a sărbătorii evreești – Hannuka?

Ce să cred… Am citit cu atenție articolul la care ați făcut referință și m-am întristat să văd o astfel de gândire și atitudine plină de ură la cei ce se numesc și se cred creștini, dar numai aceasta nu sunt. De ce inițiatorii acestui protest au calificat acțiunea ca „o provocare anti-creștină menită să sfideze, să batjocorească și să incite la ură etnică și religioasă comunitatea ortodoxă din Republica Moldova”? În ce fel ne sfidează pe noi evreii care sărbătoresc o mare victorie din istoria lor? Și cum poți să spui că ne batjocoresc? Iar afirmația că acțiunea lor este incitare  la ură etnică și religioasă este adevărată aberație. Identitatea creștinilor adevărați este dragostea și nu ura și dragostea aceasta va fi față de toate națiunile. Având în vedere ce spune Dumnezeu în Biblie despre poporul Israel și cunoscând că ei sunt „rădăcina” și noi „ramurile” care am fost altoite pe această rădăcină, ar trebui să-i abordăm altfel. Mai mult despre aceasta am scris în articolul „Cum vrea Dumnezeu să se poarte Creştinii cu Evreii? ( meditaţii după actul antisemit de la Chişinău)” pe care vă invit să-l citiți. 

Este afirmație defăimătoare când se spune că „instalarea sfeșnicului hanukia în public semnifică biruința și stăpînirea iudeilor asupra tuturor ne-iudeilor”. Hanuka este sărbătoarea la care se celebrează eliberarea Israelului de sub dominația Seleugizilor (care au făcut mult rău acestui popor) și a rededicării Templului din Ierusalim. Cum poți spune că semnifică stăpânirea iudeilor asupra tuturor ne-iudeilor? Atunci, când au avut loc evenimentele care au generat sărbătoarea Hanuka, evreii nu au mers să stăpânească peste alte popoare, ci și-au redobândit independența, țara și libertatea închinării. Și a te manifesta împotriva acestei sărbători înseamnă să condamni biruința lor și să te plasezi de partea vrăjmașilor acestui popor. Apropo, împăratul Antioh IV Epifan împotriva căruia s-au răsculat evreii atunci a fost un prototip al Antihristului prin acțiunile și atitudinile sale. Să fie atenți cei care îi împărtășesc acțiunile și atitudinile lui Antioh și să se cerceteze dacă nu cumva sunt însuflețiți de un alt duh decât cel al lui Hristos. 

Nu am ințeles ce a vrut să spună autorul când zice că celebrarea Hanuka în public „este mult mai grav decît dacă la Ierusalim, la Zidul Plîngerii sau în faţa oricărei sinagogi sau centru cultural evreiesc ar fi expusă svastica nazistă”? Dar oare a scrie și a acționa astfel împotriva evreilor nu este o reîntoarcere la atitudinea și acțiunile naziștilor care au făcut pogromuri, getto și lagăre de concentrare pentru evrei sub simbolul zvasticii?