De ce scrierile apostolilor sunt vrednice de crezare?

Scrierile apostolilor sunt vrednice de crezare?

Întrebare:

Noul Testament cuprinde scrierile apostolilor despre învăţăturile lui Isus. Ce dovezi avem, că ceea ce spun apostolii este adevărat. De ce sa urmăm ce a spus Pavel sau Petru? Ei au fost oameni obişnuiţi, nu mesageri, cum a fost Isus. N-ar trebui sa urmăm doar ce a spus Dumnezeu prin mesagerii lui ( Moise, Isus etc.)? Aţi avut un articol despre vestimentaţia femeilor si aţi spus că, dacă apostolul Pavel nu a făcut reguli privind vestimentaţia femeilor, preoţii nu au acest drept. Dar de ce Pavel să aibă acest drept să facă reguli?

De ce scrierile apostolilor sunt vrednice de crezare?

Apostolii sunt discipolii şi martorii lui Isus Hristos

Sfântul Iuda, a scris epistola care îi poartă numele tocmai din pricina că biserica era ameninţată de o învăţătură greşită şi nimicitoare. La începutul epistolei el spune:

Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna. Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos. (Iuda 1:3-4)

Spre sfârşitul epistolei, Iuda scrie:

Dar voi, preaiubiţilor, aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. (Iuda 1:17)

Apostolii sunt martorii oculari, cei ce au auzit şi au învăţat de la Domnul Isus Hristos. Fiind mânaţi de Duhul Sfânt, aceşti oameni au înregistrat în scris învăţătura Mântuitorului.

De unde vine autoritatea apostolului Pavel?

Cel mai mult în vechime a fost contestată de câtre vrăjmaşii Evangheliei autoritatea apostolului Pavel. Argumentul lor era acela că Apostolul Pavel nu a fost în preajma Domnului Isus în timpul slujirii de 3 ani a Mântuitorului pe acest pământ. În Epistola adresată Galatenilor, Apostolul Pavel a dedicat capitolul 1 în întregime acestui subiect şi scrie:

Fraţilor, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârşie omenească; pentru că n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. (Galateni 1:11-12)

La citirea cu atenţie a acestui capitol, cititorul va vedea că Pavel are argumente foarte tari care dovedesc că a primit toată învăţătura Evangheliei prin descoperirea lui Isus Hristos şi apoi a prezentat această învăţătură sistematizat şi profund în Epistolele pe care le-a scris fiind condus de Duhul Sfânt. Şi apoi, apostolul Pavel nu a făcut reguli care i-au convenit lui, ci a scris lucrurile primite de la Domnul Isus prin descoperire divină.

Apostolul Petru a recunoscut inspiraţia divină a scrierilor lui Pavel

În Epistola a II-a, Apostolul Petru a scris:

Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris şi preaiubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, ca şi în toate epistolele lui, când vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. (2 Petru 3:15-16)

Când zice Scripturi, Apostolul Petru se referă la Sfintele Scripturi, iar în aceste versete pune epistolele lui Pavel în acelaşi rând cu restul Scripturilor.

Dumnezeu să ne păzească pe fiecare în parte ca să nu scoatem şi să nu adăugăm nimic la Cuvintele lui Dumnezeu, ci să le credem în întregime, să le împlinim în vieţile noastre şi să le propovăduim cu îndrăzneală şi râvnă altora.