Cum să te raportezi la părinţii vitregi?

Întrebare:

Ştiu că porunca de a asculta de părinţi este una foarte importantă, însoţită de o făgăduinţă, dar uneori este greu să arăt respect pentru tatăl meu vitreg, când el, de fapt, e cam indiferent faţă de mine şi opiniile noastre nu corespund des. E cam greu, deoarece îmi lipsesc foarte mult conversaţiile de genul tată-fiică, de care am atât de mult nevoie acum, în perioada adolescenţei. Încerc şi eu să încep o conversaţie, dar de parcă nici nu mă ascultă şi nu simt un umăr “autoritar” şi solid, cum ar trebui să fie. Bunica mea este vitregă, la fel şi ea pare să fie mai mult interesată de “nepoţii săi proprii” din altă căsătorie. Din lipsa de atenţie, nu le acord nici eu nivelul de afecţiune şi respect ca pentru un tată şi bunică de sânge. Din această cauză, simt uneori că dau frâu liber rebeliunii şi desfrânării împotriva ambilor părinţi. Aş vrea să am aceste persoane mai aproape de sufletul meu, însă este dificil dacă nu vine şi din partea lor. Deci, cum ziceţi că ar trebui să fie relaţia dintre copii şi părinţii vitregi?

Cum să te raportezi la părinţii vitregi?

Ei sunt părinţi

Îmi dau seama cât de mult te face să suferi când nu primeşti afecţiunea pe care o aştepţi, dar vreau să ştii că sunt şi mulţi copiii care nu au această afecţiune de la părinţii lor drepţi. Cu părinţii vitregi trebuie să te porţi ca şi cu părinţii tăi drepţi, pentru că ei şi-au asumat responsabilitatea de părinţi şi se îngrijesc de toate nevoile tale, în măsura în care le reuşeşte.

Ascultă de părinţii tăi (drepţi sau vitregi)

În ziua când tatăl tău s-a căsătorit cu mama ta şi-a asumat şi rolul de părinte al tău şi responsabilitatea să te crească. De aceea, este foarte important pentru tine să asculţi de tatăl tău în aceeaşi măsură ca şi de mama , aşa cum spune Sfânta Scriptură:

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. (Exodul 20:12)

Nu fă nici o diferenţă şi fii ascultătoare în toate, fără nici un fel de rebeliune şi Dumnezeu va fi cel care te va binecuvânta în toate.

Urmează exemplul Esterei

Presupun că ai citit cartea Estera din Biblie. Dacă nu, îţi recomand să o citeşti cât mai curând, pentru că vei primi multă încurajare în timp ce o vei citi. Părinţii Esterei erau în captivitatea babiloneană şi au murit când ea era încă copil, iar Mardoheu, verişorul ei mai în vârstă, a luat-o de suflet, adică a înfiat-o şi o creştea. El i-a dat o frumoasă educaţie duhovnicească, aşa încât ea a avut apoi curajul să confrunte pe vrăjmaşi şi să salveze întreg poporul iudeu de la nimicire.  Estera a ajuns să fie soţia împăratului Ahaşveroş şi, când descrie relaţia ei cu Mardoheu, părintele ei vitreg, Scriptura scrie astfel:

Estera nu-şi spusese nici naşterea, nici poporul, căci o oprise Mardoheu. Şi ea urma acum poruncile lui Mardoheu cu tot atâta scumpătate ca atunci când o creştea el. (Estera 2:20)

Mardoheu a fost un om sfânt, care a învăţat-o Cuvântul lui Dumnezeu, iar ea a avut o atitudine deosebită de ascultare, care a adus multă binecuvântare în viaţa ei şi în viaţa întregului popor Israel.

Fii recunoscătoare

Chiar dacă tatăl şi bunica nu-ţi oferă afecţiunea pe care o aştepţi de la ei, tu arată-le întotdeauna recunoştinţă pentru ceea ce ţi se oferă şi pentru nevoile pe care ţi le împlinesc. Învaţă să discuţi cu ei despre lucrurile care îi interesează şi, astfel, vor vedea şi ei că nu doar cauţi atenţia lor, ci eşti gata să le oferi şi tu atenţie şi afecţiune. Aceasta va ameliora mult relaţia voastră.

Articole recomandate: