Zilele acestea am primit această întrebare şi în acest articol vin să dau un răspuns din Sfintele Scripturi însoţit de sfaturi practice pentru copiii care sunt într-o astfel de situaţie. O altă tânără mi-a scris cu două zile în urmă că părinții o bat zilnic dacă află că a mers la Biserică sau că a citit Biblia. Acum chiar i-au luat Biblia ca să nu o mai poată citi. Cum să procedeze copiii în astfel de situații?
Înţelege corect motivul frecventării serviciilor divine ale bisericii
Biserica este totalitatea credincioşilor care alcătuiesc trupul lui Hristos. Aceasta este biserica universală şi ea nu este neapărat legată de un singur loc. În acelaşi timp, fiecare credincios aparţine de o anumită biserică locală unde merge pentru a se închina lui Dumnezeu împreună cu alţi creştini, pentru a învăţa Sfintele Scripturi şi pentru a creşte în cunoaşterea lui Dumnezeu. De asemenea, mergem la biserică ca să avem părtăşie cu ceilalţi credincioşi şi ca împreună să alcătuim o echipă care lucrează eficient pentru răspândirea Evangheliei şi lărgirea Împărăţiei lui Dumnezeu. Iată de ce este important să mergem la biserică. Îmi pare rău să o spun, dar mulţi oameni merg la biserică doar din obicei şi nu realizează nici unul din lucrurile enumărate mai sus, sau foarte puţin.
Înţelege motivele care îi fac pe părinţii tăi să-ţi interzică frecventarea bisericii
În epoca noastră posmodernistă şi în urma ateismului care a fost implantat în inimile oamenlior timp de 70 de ani ai erei comuniste, mulţi oameni maturi care sunt acum părinţi au devenit ateişti şi ei văd în credinţă o ameninţare pentru viitorul copiiilor lor. Mulţi interzic copiilor să frecventeze biserica tocmai din motiv că se împotrivesc lui Dumnezeu şi credinţei sincere a copiilor. Dar sunt şi părinţi care interzic copiilor să meargă la biserică pentru că fiul sau fiica lor găseşte un pretext în mersul la biserica pentru a se eschiva de la responsabilităţile şi datoriile care le are la şcoală sau acasă. Astfel, ca să nu-şi facă lecţiile, sau ca să nu facă lucrul de acasă, unii preferă să meargă şi să se implice în toate programele bisericii. Acesta este un rău pe care Biblia îl numeşte neorânduială. Apostolul Pavel a spus referitor la astfel de situaţii:
În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate, care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile, pe care le-aţi primit de la noi. Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorânduială, între voi. N-am mâncat de pomană pânea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă vredincă de urmat. Căci , când eram la voi, vă spuneam lămurit: “Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce.” Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri. Îndemnăm pe oamenii aceştia si-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pînea în linişte. (2 Tesaloniceni 3:6-12)
Cinsteşte-ţi părinţii
Aceasta este prima din cele 10 porunci care reglamentează relaţia noastră cu oamenii şi spune:
Să cinteşti pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău. (Exod 20:12)
A cinsti părinţii înseamnă şi să apreciezi întreţinerea şi grija care o primeşti de la ei şi din recunoştinţă să-ţi îndeplineşti toate responsabilităţile tale la şcoală şi acasă. Nu este cinstire la adresa mamei tale dacă tu vii prima acasă şi nu faci curăţenie, nici mâncare, ci laşi să facă mama acestea, când va veni acasă, după o zi grea de lucru. Şi apoi, dacă tu doar vii acasă, laşi geanta şi alergi repede la biserică în fiecare zi ca să nu scapi cumva vre-un program sau vre-o activitate, nu este bine. Caută să-ţi îndeplineşti responsabilităţile pe care le ai acasă, pentru că Sfânta Scriptură mai spune:
Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă, şi este mai rău decât un necredincios. (1 Timotei 5:8)
În tot ce faci şi spui, în toate acţiunile tale, arată respect faţă de părinţii tăi pentru că aşa vrea Dumnezeu şi aşa ne învaţă pe toţi. Dar, nu confunda închinarea faţă de Dumnezeu cu cinstirea părinţilor şi nu le schimba cu locul în ce priveşte prioritatea.
Asclutarea de Dumnezeu trebuie să fie superioară ascultării de oricine din această lume
Odată, pe când împreună cu Isus mergeau multe noroade, El s-a întors şi le-a zis:
“Dacă vine cineva după Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba vchiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.” ((Evanghelia după Luca 14:26)
Dacă auzi prima dată acest verset, se poate întâmpla să rămâi şocat de cele citite şi să nu-ţi vină în crede că Domnul Isus, care totdeauna a învăţat despre dragoste a putut să spună aceste cuvinte. Da, El a spus această hiperbolă, adică o exagerare intenţionată prin care ne arată că între dragostea faţă de părinţi, sau faţă de copiii, sau faţă de partenerul de căsătorie şi dragostea faţă de Isus se aşteaptă să fie o distanţă ca cea care este dintre ură şi dragoste. Altă dată Domnul Isus a spusa acelaşi adevăr astfel:
Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Minte; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. (Evanghelia după Matei 10:37)
Înainte ca să spună fraza de mai sus, Domnul Isus a zis:
De aceea, pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; dar pe oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălu Meu care este în ceruri. Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, şi pe noră de soacră-sa. Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui. (Evanghelia după Matei 10:32-37)
Tocmai despre astfel de situaţii vorbeşte Domnul Isus, când părinţii împiedică pe copiii să creadă şi să-L urmeze pe El, sau invers, când copiii împiedică pe părinţi. Cunosc şi aşa caz, când o femeie bătrână era alungată de acasă de copiii ei şi trăia pe stradă din pricina credinţei pe care o avea în Hristos. Domnul Isus ne cere să rămânem tari în mărturisirea noastră şi să ascultăm de El, nu de cei care ne cer să ne dezicem de credinţă, oricine ar fi ei.
Nu te purta cu aroganţă nici chiar atunci când părinţii nu au dreptate
Poţi să rămâi credincios Domnului, să faci doar potrivit Cuvântului Său, dar să arăţi în acelaşi timp respect şi nu aroganţă la adresa părinţilor. Iată un exemplu din viaţa prorocului Daniel. Când era adolescent a fost luat prizonier împreună cu trei prieteni de ai săi şi duşi să înveţe în şcoala babiloneană. Acolo, le era rânduit pentru fiecare zi să mănânce din bucatele de la masa împăratului. Cunoscând că la masa împăratului este folosită în alimentaţie carnea animalelor calificate de Sfintele Scripturi drept “necurate” Daniel a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului, dar a procedat înţelept, cu respect şi fără aroganţă. Iată cum relatează Biblia că a procedat el:
… a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători. Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: “Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărât ce trebuie să mâncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feteţe voastre mai triste decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră, şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea împăratului”. Atunci Daniel a zis îngrijitorului, căruia îi încredinţase căpetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria: “Încearcă pe robii tăi zece zile, şi să ni se dea de mâncat zarzavaturi şi apă de băut; să te uiţi apoi la faţa noastră şi la a celorlalţi tineri care mănâncă din bucatele împnăratului, şi să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea!” El i-a ascultat în privinţa aceasta, şi i-a încercat zece zile. După cele zece zile, ei erau mai bine la faţă şi mai graşi decât toţi tinerii care mâncau din bucatele împăratului. Îngrijotorul lua bucatele şi vinul care le erau rânduite, şi le dădea zarzavaturi. (Daniel 1:8-16)
Situaţia lui Daniel şi a prietenilor săi era foarte dificilă, dar pentru că a acţionat cu înţelepciune şi cu respect la adresa celor care puteau deveni prigonitori, au avut izbândă în acţiunile lor şi Dumnezeu le-a binecuvântat planurile şi acţiunile. Fii şi tu înţelept şi nu te purta cu aroganţă ci arată respect faţă de toţi oamenii şi faţă de cei care te prigonesc pentru credinţa ta în Isus Hristos.
Fii gata să suferi pentru credinţa în Hristos
Tot atunci când a spus Domnul Isus că cine iubeşte pe mamă sau pe tată mai mult decât pe El nu este vrednic de El, a mai spus:
Cine nu-şi ai crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine. Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga. (Evanghelia după Matei 10:38-39)
Azi unii oamenii cred că aţi lua crucea înseamnă a purta o cruciuliţă la gât doar. Cine au auzit această frază atunci, au înţeles ce avea în vedere Domnul Isus pentru că crucea era unealta de execuţie pe care cel ce era condamnat la moarte o lua în sapte şi o ducea pănâ la locul unde urma să fie răstignit. Exact aşa a fost şi în cazul Domnului Isus. Deci, să-ţi iai crucea şi să vii după Isus înseamnă să mori pentru tine, să fii gata să mergi la moarte, să nu mai trăieşti pentru tine, să fii gata pentru orice suferinţă poate interveni în viaţa ta, inclusiv moartea fizică. Una din aceste suferinţe ar putea să fie acea de a fi alungat de părinţi din familie pentru credinţa ta. Aceasta se întâmplă rar, dar se întâmplă. Cunosc personal un creştin din Pakistan care la vârsta 14 ani, fiind fiul unui mare şi foarte bogat om din ţară, a avut o întâlnire miraculoasă cu Domnul Isus şi a crezut în El din toată inima. Toată familia erau musulmani şi atunci, tatăl, după mai multe încercări nereuşite de al readuce înapoi la islam, l-a alungat de acasă. Astfel, acel adolescent a avut să se adăpostească în canalizări, pe străzi, să sufere frig şi foame, toate acestea pentru credinţa lui în Domnul Isus Hristos. Mai târziu l-a găsit în canalizare un misionar străin. Aceasta a fost crucea acestui creştin şi el a fost gata să o poarte pentru că el a murit pentru sine când a crezut în Domnul Isus Hristos. Fii şi tu gata să suferi şi să ştii că această suferinţă poate veni din partea celor mai dragi ai tăi, pentru că aşa cum a spus Domnul Isus, nu este exclus că “omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui”.
Depune tot efortul să studiezi Sfintele Scripturi în ascultare de Dumnezeu
Dacă eşti în anumite împrejurări când nu poti să frecventezi serviciile divine ale bisericii, studiază singur Sfintele Scripturi şi caută să te închini lui Dumnezeu şi să trăieşti în ascultare deplină de El. Prorocul Daniel şi prietenii lui au fost puşi în aşa împrejurări încât nici odată pe tot parcursul vieţii lor nu au mai avut posibilitatea să între în Casa Domnului din Ierusalim. Totuşi, s-au închinat totdeauna Celui Preainalt şi au trăit în deplină ascultare de El.
Foloseşte posibilităţile pe care ţi le oferă Internetul pentru a învăţa Cuvântul lui Dumnezeu
Când am creat portalul Moldova Creștină m-am gândit să le pot sluji şi celor care se află în astfel de împrejurără când nu pot frecventa serviciile divine ale bisericii. Unii sunt pe patul de boală, alţii sunt la spital, poate alţii sunt la închisoare, sau poate într-o ţară sau localitate unde nu există biserică. Vreau să fiu la dispoziţia Dvs. ca să vă slujesc prin a da învăţătură din Cuvântul lui Dumnezeu. Puteţi oricând să-mi scriţi întrebările care le aveţi sau situaţiile de care vă confruntaţi şi la care doriţi să aflaţi răspunsul din Sfintele Scripturi.