Creația – dovada grijei lui Dumnezeu

Încă de la primele pagini ale Sfintei Scripturi cunoaștem grija plină de dragoste a lui Dumnezeu în acțiune prin creația Sa pentru noi. Locul minunat pe care l-a pregătit pentru oameni- pământul și întreg universul este o declarație de dragoste pentru omenire. 

Să ne ridicăm privirile spre cer:

„Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vârful stelelor, ce înalt este!” Iov 22:12

„Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui. Numai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării. El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr. Iată, El trece pe lângă mine, şi nu-L văd, se duce şi nu-L zăresc.” Iov 9:7-11

Cât de mult nu ar încerca oamenii să nege existența Creatorului înțelept care în armonie a creat toate lucrurile, nimic nu poate să fie o mai mare dovadă în favoarea Atotputerniciei Sale decât însăși Creația Lui pe care a făcut-o din dragoste pentru noi. V-ați închipuit cum ar fi noaptea fără lună și stele? Cum ar fi soarele pe cer fără nori? Cum ar arăta totul fără creația Sa minunată? Tot ce a făcut Dumnezeu este uimitor și perfect, fiecare element din creația Sa este în locul potrivit! 

Cineva a adresat o întrebare retorică tuturor celor ce susțin teoria evoluționistă și ideea că lumea a provenit dintr-o mare explozie: „Dacă am pune într-o cutie elementele unui ceasornic dezasamblat și această cutie ar fi bine scuturată, s-ar asambla singur ceasul în ordinea perfectă?” Răspunsul ar fi „Nu!!!”

Atunci cum putem să ne îndoim de planul minunat de creație și susținere a întregii lumi de către Dumnezeu, Stăpânitorul Universului? Oamenii nu cred în lucrurile materiale care par banale și absurde dar se îndoiesc de Creativitatea și Perfecțiunea Creatorului pe care le sprijină cu Mâna Sa!!!

Îl vedem pe Dumnezeu ca un Părinte care are grijă de copiii Săi până în cele mai mici detalii. 

„Şi Leviţii Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia, au zis: „Sculaţi-vă şi binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din veşnicie în veşnicie! „Binecuvântat să fie Numele Tău cel slăvit, care este mai presus de orice binecuvântare şi de orice laudă! Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor, şi pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viaţă tuturor acestor lucruri, şi oştirea cerurilor se închină înaintea Ta.” Neemia 9:5-6

Avem ființă și viață, Domnul ne-a dat în stăpânire tot pământul pentru a vedea Slava Lui în tot ce ne înconjoară și astfel să dorim să-L cunoaștem mai mult!

În timp ce a creat întreaga natură, Dumnezeu s-a gândit și la oameni, să dea o direcție vieții noastre și prin rațiunea noastră să căutăm priceperea și înțelepciunea Sa:

„Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Căci El vede până la marginile pământului, zăreşte totul sub ceruri.

Când a rânduit greutatea vântului, şi când a hotărât măsura apelor,

când a dat legi ploii, şi când a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat-o, i-a pus temeliile şi a pus-o la încercare.

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.” Iov 28:23-28  

Când ne-a creat pe fiecare dintre noi, Dumnezeu ne-a dat un suflet veșnic cu care vom întâlni veșnicia: cu Dumnezeu în raiul Său sau în iad cu diavolul și îngerii lui în chinuri. Dumnezeu ne-a dat alegerea pentru viața veșnică: noi hotărâm pe pământ unde să o petrecem și aici tot Îl cunoaștem pe Dumnezeu care nu este totalitar ci dă libertate fiecăruia să-și aleagă locul unde va petrece eternitatea.

 „Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.” Eclesiastul 3:11

Multe fenomene și elemente din creație nu le putem înțelege așa cum este timpul, dimensiunea universului, numărul stelelor, dar ceea ce suntem în stare să înțelegem fiecare este firea noastră păcătoasă și nevoia de a ne împăca cu Dumnezeu! 

„Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit. Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc, să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei.

Aşa că, de acum încolo, nu mai cunoaştem pe nimeni în felul lumii; şi chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta.

Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură (Sau: zidire.) nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

Şi toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, şi ne-a încredinţat slujba împăcării;

că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neţinându-le în socoteală păcatele lor, şi ne-a încredinţat nouă propovăduirea acestei împăcări.

Noi dar, suntem trimişi împuterniciţi ai lui Hristos; şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu!

Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.”

2 Corinteni 5:14-21

Dumnezeu ne-a adus soluția pentru starea noastră de păcat și ne-a mai făcut un dar pe lângă creația deosebită: pe Domnul Isus care a murit în locul nostru ca noi să fim împăcați cu Dumnezeu și să moștenit viața veșnică!

Privind la tot ce ne înconjoară să ne aducem aminte cum Tatăl nostru Ceresc ne-a înconjurat cu bunătate și ne-a dăruit tot ce avem nevoie atât pentru viața pământească cât și pentru cea veșnică!

Tot la această temă puteți citi și:
„Asemănări și deosebiri între oameni și alte ființe”,
De asemenea, carte extraordinară pe care v-o recomandăm la această temă este  „Creaționismul științific”, pe care o puteți citi online aici