Eşti responsabil să confrunţi păcatul din viaţa celor ce spun că sunt creştini

Să nu se înșele acei credincioși care nu au curajul să confrunte pe creștinii ce trăiesc în păcat, că nu vor fi afectați direct sau indirect de acest păcat. Voi începe acest articol cu o istorioară ce am auzit-o de la un tînăr, care l-am cunoscut ceva timp în urmă. Am aflat că este creştin, dar a avut să petreacă mai mult de un an la închisoare şi a stat pe drept. Care a fost pricina? Să vă spun. Lucrând la un orfelinat, a aflat că acolo cineva din lucrători a abuzat sexual pe cineva din copiii. Bineînţeles că lucrătorii de acolo, când au aflat, au spus directorului, au concediat persoana vinovată, crezânt că aşa toate lucrurile se vor acoperi, fără să aducă ruşine peste toţi ei şi peste activitatea orfelinatului. Dar, nu a fost chiar aşa cum au crezut ei. Lucrurile au ieşit la iveală şi când a aflat poliţia, au făcut investigaţii şi au stabilit că şi acest tânăr a cunoscut cazul. Pentru că nu l-a raportat la poliţie, a fost judecat şi pus la închisoare pentru mai mult de un an, cum am scris mai sus. Îţi pare că nu au avut dreptate organele de justiţie ale ţării respective (nu este în Moldova)? Să vedem ce spun Sfintele Scripturi în acest sens şi de ce creştinii trebuie să confrunte păcatul în vieţile altora care se declară creştini?

Nu tolera păcatul în biserică doar pentru că toţi ceilalţi îl tolerează

După ce a plantat biserica din Corint, Apostolul Pavel era plecat departe şi a aflat lucruri care l-au îngrozit. Iată ce le scrie că a aflat despre ei:

Din toate părţile se spune că între voi este curvie; şi încă o curvie de acelea, care nici chiar la păgâni nu se pomenesc; până acolo că unul din voi trăieşte cu nevasta tatălui său. Şi voi v-aţi fălit! Şi nu v-aţi mâhnit mai degrabă, pentru ca cel ce a sărvârşit fapta aceasta, să fi fost dat afară din mijlocul vostru! (1 Corinteni 5:1-2)

Vedeţi ce spune Apostolul? Din toate părţile se spune că este curvie între ei. Cu alte cuvinte, toţi oamenii ştiu, a ajuns faptul să fie ceva despre care vorbesc toţi şi ei, biserica Domnului Isus, unde se întâmpla această nelegiuire şi urâciune, nu au luat şi nu luau nici o atitudine. Cum se poate aşa ceva? De la creştini se aştepta să ia imediat o atitudine faţă de cel ce a săvârşit fapta aceasta şi să fie dat afară din biserică.

Săptămâna trecută a venit o tânârâ creştină dintr-o biserică din ţară să-mi ceară sfatul cum să procedeze în următoarea situaţie. Unul din unchii ei, care se crede creştin, care merge sistematic la biserică, a fost prins în curvie cu o mătuşă de a lor, care tot merge şi ea la biserică. Unchiul a recunoscut, iar mătuşa aşa şi nu vrea să recunoască şi merge mai departe la biserică, de parcă nici nu s-a întâmplat nimic. Apoi, un alt unchi, care tot merge la biserică şi care, apropo, totdeauna îi spune acestei fete că nu va intra în Împărăţia cerurilor pentru că a îndrăznit să îmbrace blugi, de trei ani şi-a părăsit soţia lui şi trăieşte cu o altă femeie. Tragedia cea mai mare este că biserica nu a luat nici o atitudine faţă de ei, toţi aceşti oameni vin la biserică de parcă nu au nici o vină după ei, chiar mai mult, încearcă “să-i înţelepţească pe tineri în credinţa adevărată”, ca în cazul cu blugii. Tânăra creştină m-a întrebat cum să procedeze, pentru că în măsura care ştia ea Scripturile, este conştientă că trebuie să-i confrunte pe aceşti oameni, dar mi-a spus: “Cum să-i confrunt, dacă ei nu vor asculta nimic?.. Eu ştiu cu siguranţă că atunci când o să merg să le spun ceva, aceşti oameni aroganţi mă vor scuipa în faţă.” Atunci i-am spus…

Chiar dacă nimeni nu-i confruntă pe creştinii ce trăiesc în păcat, tu eşti dator (datoare) să o faci

După ce Apostolul Pavel menţionează cu indignare despre faptul că creştinii din Corint nu au luat nici o atitudine faţă de imoralul din biserica lor, el scrie:

Cât despre mine, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de faţă cu duhul, am şi judecat, ca şi când aş fi fost de faţă, pe cel ce a făcut o astfel de faptă. (1 Corinteni 5:3)

În astfel de situaţii, când afli despre creştinii ce trăiesc în păcat, Domnul Isus a spus că trebuie să procedăm în felul următor:

Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratel tău. Da, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş. (Evanghelia după Matei 18:15-17)

Dacă creştinul care trăieşte în păcat nu se pocăieşte şi nu se corectează trebuie să fie dat pe mâna Satanei

Cu asumarea şi implicaţia că Corintenii vor proceda cu acel imoral conform procedurii lăsate de Domnul Isus şi, ca şi cum s-a ajuns la ultima instanţă, Apostolul Pavel, ca şi părinte duhovnicesc şi învăţător al celor din Corint, pronunţă sentinţa acelui curvar, care trăia în incest cu soţia tatălui său:

În numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi laolaltă, prin puterea Domnului nostru Isus, am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus. (1 Corinteni 5:4-5)

Fii conştient că, dacă nu confrunţi pe creștinii ce trăiesc în păcat, la scurt timp păcatul lor va afecta întreaga biserică şi pe tine personal

Oamenii se înşeală, crezând că … dacă nu mă afectează personal pe mine, atunci mai bine să nu mă amestec, să nu-mi fac probleme. Îmi amintesc cum odată, un vecin a venit să-mi spună cum sta dimineaţa în stație şi un grup de adolescenţi care erau în stare de ebrietate s-au legat de un om şi, în văzul tuturor, l-au bătut asemenea cu moartea, fără ca cineva să fi intervenit în ajutorul celui ce era bătut de aceşti răi. L-am întrebat atunci pe vecinul meu: “Dar tu de ce nu ai sărit în ajutorul omului?”. El atunci a spus: “Ce puteam să fac eu, Vasile? Eu sunt slab fizic, uite dacă erai tu acolo, era altă treabă…” Atunci l-am întrebat şi eu cum se va simţi dacă altă dată va fi el cel de care se vor lega acei adolescenţi sau alţii ca ei şi nu va fi în stație nimeni ca mine, ci vor fi doar ca el şi nu va interveni nimeni pentru el? Ce va face atunci? Şi încă ceva… Ce au învăţat acei adolescenţi răi şi aroganţi? Că pot să bată pe oricine vor, în plină zi, şi nimeni nu le va face nimic pentru că toată lumea se teme de ei. Ceva asemănător se întâmplă şi în biserică, când oamenii nu vor să intervină şi să confrunte pe cei răi şi păcătoşi “ca să nu-şi facă probleme”. Tocmai atunci îşi fac cele mai mari probleme, pentru că atunci ei lasă păcatul să înainteze cu toată viteza lui până va ajunge la familia şi persoana lor. Iată ce spune Apostolul Pavel în acest sens:

Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala? Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştele noastre , a fost jertfit. Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimile curăţiei şi adevărului. (1 Corinteni 5:6-8)

Efectul păcatului neconfruntat este comparat aici cu efectul aluatului asupra plămădelii. Când eram mic, îmi amintesc cum mama mă striga de afară să-mi arate “o minune”. Eu veneam la fuga şi ea punea în lighean o bucăţică mică de plămădeală, îl punea pe sobă acel lighean şi apoi mă trimitea să mă mai joc puţin. După aceasta, mă striga iar: “Vasilică, scumpul mamei, vino să vezi acum minunea!” Eu alergam repede şi rămâneam uimit de tot, pentru că din ligheanul care îl puse mama pe sobă, plămădeala era aşa de multă încât curgea peste margini. Acesta era efectul aluatului, foarte repede afecta toată plămădeala şi o făcea să crească mult. Exact aşa spune Apostolul Pavel că se va întâmpla cu orice biserică care nu confruntă păcatul, la foarte scurt timp păcatul respectiv va afecta întreaga biserică.

Să nu ai nici un fel de legături cu cei ce au fost daţi pe mâna Satanei

Cei ce nu acceptă să se pocăiască şi să-şi schimbe purtarea şi viaţa, acei oameni trebuie să fie daţi afară din biserica lui Hristos şi Biblia spune că, din acel moment ei sunt daţi pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca trupul să le fie mântuit în ziua Domnului Isus. De acum înainte, credincioşii trebuie să aibă o atitudine corectă faţă de aceşti oameni,  față de creștinii ce trăiesc în păcat şi să nu întreţină nici un fel de legături, aşa cum scrie Apostolul Pavel:

V-am scris în epistola mea să n-aveţi nici o legătură cu curvarii. – Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume. Ci v-am scris să n-aveţi nici un fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice “frate”, totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi. Într-adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară dar din mijlocul vostru pe răul acela. (1 Corinteni 5:9-13)

După ce i-am spus tinereri creştine tot ce spune Sfânta Scriptură, ea m-a întrebat…

Şi cum să procedezi dacă conducătorii bisericii nu iau şi nici nu vor să ia nici o atitudine?

Este important să mergi să-ţi faci partea ta şi să confrunţi pe oamenii despre a căror păcat cunoşti. Dacă te ascultă, se pocăiesc şi se corectează, atunci Dumnezeu spune că ai câştigat pe fratele sau pe sora ta. Dacă însă nu vor să asculte, mergi la preotul bisericii şi spune-i ca să meargă şi el cu tine şi să confruntaţi împreună acel păcat. Dacă însă liderii bisericii nu vor să ia atitudine faţă de cei ce păcătuiesc, îşi vor purta consecinţele pe acest pământ şi, cu atât mai mult, în eternitate. Tu, însă, mergi şi fă-ţi partea ta şi nu lăsa ca puţin aluat (păcat) să dospească (strice, distrugă) toată plămădeala (Biserica Domnului Isus Hristos).