Cât timp trebuie să aştepte un nou pocăit până se botează?

Aceasta este întrebarea primită recent de la un cititor al portalului. Să vedem ce ne învaţă Dumnezeu în Sfintele Scripturi.

Când au primit propovăduirea Evangheliei

În ziua Cincizecimii, când s-a coborât Duhul Sfânt pe pământ şi a luat naştere Biserica, Apostolul Petru a propovăduit Evanghelia la o mare mulţime de oameni. Scriptura spune cu privire la acest eveniment:

Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete. (Faptele Apostolilor 2:41)

Când au crezut Evanghelia

Locuitorii Samariei au fost botezaţi când au crezut propovăduirea lui Filip.

Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei. (Faptele Apostolilor 8:12)

Când a crezut din toată inima

După ce a propovăduit Evanghelia celor din Samaria, Duhul Domnului a trimis pe Filip să propovăduiască unui famen etiopean, care se întorcea din Ierusalim. După ce i-a vestit despre Domnul Isus, Biblia spune că:

Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?” Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen. (Faptele Apostolilor 8:36-38)

În aceeaşi zi

Când Apostolul Petru a propovăduit celor adunaţi în casa sutaşului Corneliu, toţi cei care au primit propovăduirea au fost botezaţi. Tot aşa, când Apostolul Pavel a venit în oraşul Filipi a propovăduit femeilor evlavioase adunate la rugăciune lângă un râu. Doctorul Luca, autorul cărţii Faptele Apostolilor a fost martor la acest eveniment şi scrie astfel:

Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: „Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea.” Şi ne-a silit să intrăm. (Faptele Apostolilor 16:14-15)

Îndată

Tot în Filipi, după ce Dumnezeu prin Apostolul Pavel a eliberat-o pe roaba îndrăcită, stăpânul ei a pornit o mare răscoală împotriva Apostolului, aşa că el s-a trezit împreună cu Sila în temniţă. Pe la miezul nopţii Dumnezeu i-a eliberat în chip miraculos şi temnicerul, când a văzut uşile deschise, dorea să-şi ia viaţa, dar Pavel l-a oprit.

Atunci temnicerul a cerut o lumină, a sărit înăuntru şi, tremurând de frică, s-a aruncat la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila; i-a scos afară şi le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” Pavel şi Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit tu şi casa ta.” Şi i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui cât şi tuturor celor din casa lui. Temnicerul i-a luat cu el, chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile şi a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui. (Faptele Apostolilor 16:29-33)

În toate aceste cazuri am avut de a face cu oameni care erau deplin conştienţi de pocăinţa lor şi de alegerea pe care au făcut-o. Apostolii i-au botezat aproape pe toţi în aceeaşi zi sau foarte repede. Astfel ni se face impresia că aşa a fost totdeauna şi ceva nu se potriveşte cu felul cum stau lucrurile în bisericile de azi. Nu este chiar aşa.

Apostolul Pavel n-a botezat în grabă

Când a aflat despre problemele mari ale bisericii din Corint, Pavel le-a scris:

Căci, fraţilor, am aflat despre voi de la ai Cloei, că între voi sunt certuri. Vreau să spun că fiecare din voi zice: „Eu sunt al lui Pavel!” –„Şi eu, al lui Apolo!” –„Şi eu, al lui Chifa!” –„Şi eu, al lui Hristos!” – Hristos a fost împărţit? Pavel a fost răstignit pentru voi? Sau în numele lui Pavel aţi fost voi botezaţi? Mulţumesc lui Dumnezeu că n-am botezat pe niciunul din voi, afară de Crisp şi Gaiu, pentru ca nimeni să nu poată spune că aţi fost botezaţi în numele meu. Da, am mai botezat şi casa lui Stefana; încolo, nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva. De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu înţelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică. (1 Corinteni 1:11-17)

Din cele scrise de Pavel este evident că mulţi în Corint au fost botezaţi de alţii afară de el şi că nu au fost deplini conştienţi de esenţa botezului lor, din moment ce a îndrăznit cineva să spun că a fost botezat în numele celui ce a oficiat botezul şi nu în Numele lui Isus. Se mai înţelege de aici şi faptul că Pavel nu s-a grăbit să le oficieze botezul celor pocăiţi şi nu o făcea decât doar atunci când era deplin convins că ei realizează esenţa botezului şi au suficientă cunoştinţă din Sfintele Scripturi. Acest lucru se practică şi azi în unele biserici şi este foarte corect şi biblic. De altfel, în biserica din primele secole au fost instituite cursurile de catiheză tocmai pentru cei care se pocăiau şi numai după trecerea acestui curs erau botezaţi.

De ce unii care se cred pocăiţi amână botezul?

Pentru că nu au crezut din toată inima. Botezul este prima poruncă lăsată fiecărui om să o facă după ce încheie legământ cu Dumnezeu şi dacă cineva pică la această primă poruncă, nu poate să stea în picioare la altele şi prin astfel arată şi oamenilor şi lui sau ei însăşi că nu a avut loc o naştere din nou în viaţa lui sau a ei. Astfel de cazuri nici nu sunt pomenite pe paginile Noului Testament, ci invers, oamenii veneau şi stăruiau la apostoli să fie botezaţi. Temnicerul era foarte conştient de preţul care urma să-l plătească şi problemele care avea să le aibă a doua zi, dar şi el şi cei din familia lui au vrut să fie botezaţi chiar în noaptea aceea.

O poruncă divină

Botezul celui ce crede – nu este o invenţie omenească sau practica unei confesiuni, ci este porunca Domnului Isus Hristos care a spus:

„Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit; dar cine nu va crede va fi osândit. (Marcu 16:15-16)

Deci, cât timp trebuie să aştepte un nou pocăit până la botez?

Chiar în ziua pocăinţei sau cât se poate de repede să meargă într-o biserică locală la care vrea să se alipească şi să-i spună pastorului despre dorinţa lui sau a ei să se boteze. Apoi, să-i ceară pastorului să fie înscris la cursul de catiheză şi să-i fie fixată data botezului.