Care este însemnătatea celor 12 și 7 coșuri cu fărâmituri?

0
594

Întrebare:

Care este însemnătatea celor 12 și 7 coșuri cu fărâmituri? Câte coșuri cu fărâmituri au strâns ucenicii Domnului Isus? Au coșurile cu fărâmituri un sens metaforic sau unul simbolic? 

imultirea pinilor

Toate cele patru Evanghelii menționează minunile cu înmulțirea pâinilor și a peștilor făcute de Domnul Isus Hristos pentru ca noi să credem că El este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu și crezând în El să avem viață veșnică. În Evanghelia după Marcu 6:32-44 și Marcu 8:1-10 sunt relatate ambele cazuri când Domnul Isus a înmulțit pâinile și peștii. În ambele cazuri Domnul Isus a vrut să dea o lecție importantă atât ucenicilor, cât și norodului care ÎL urmau: “omul nu trăiește numai cu pîne, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”   

Prima minune

În Evanghelia după Marcu 6:32-44 este relatat primul caz în care Domnul Isus a îmulțit pâinile și peștii. Același caz este descris și în Evanghelia după Ioan 6:1-13: 

“Au plecat dar cu corabia, ca să se ducă într-un loc pustiu, la o parte. Oamenii i-au văzut plecînd, şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile, şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei. Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s-a făcut milă de ei, pentrucă erau ca nişte oi cari n-aveau păstor; şi a început să-i înveţe multe lucruri. Fiindcă ziua era pe sfîrşite, ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „Locul acesta este pustiu şi ziua este pe sfîrşite. Dă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele de primprejur, ca să-şi cumpere pîne, fiindcă n-au ce mînca.” “Daţi-le voi să mănînce”, le-a răspuns Isus. Dar ei I-au zis: „Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce? “ Şi El i-a întrebat: „Cîte pîni aveţi? Duceţi-vă de vedeţi. “ S-au dus de au văzut cîte pîni au, şi au răspuns: „Cinci, şi doi peşti. “ Atunci le-a poruncit să-i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde. Şi au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci. El a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti. Şi-a ridicat ochii spre cer, şi a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile şi le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i-a împărţit la toţi. Au mîncat toţi şi s-au săturat; şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pîne şi cu ce mai rămăsese din peşti. Cei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbaţi.”   

După ce oamenii au mâncat și s-au săturat, Domnul Isus a silit pe ucenici să intre în corabie și să treacă de cealălaltă parte, spre Besaida, iar El, după ce și-a luat rămas bun de la oameni, a mers în munte să Se roage. Pentru a înțelege în ansamblu să citim versetele 47-52:

“Cînd s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe ţărm. A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi într-a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia să treacă pe lîngă ei. Cînd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s-a părut că este o nălucă, şi au ţipat; pentrucă toţi L-au văzut, şi s-au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, şi le-a zis: „Îndrăzniţi, Eu sînt, nu vă temeţi! “ Apoi S-a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi, căci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.  (Marcu 6:47-52)

Care este lecția pe care ucenicii n-au înțeles-o din minunea cu pâinile? Abia în capitolul 8 din Evanghelia după Marcu înțelegem. 

A doua minune

În Evanghelia după Marcu 8:1-10 ne este relatat cel de-al doilea caz când Domnul Isus a înmulțit pâinile și peștișorii. 

De trei zile oamenii nu mâncase nimic. Domnului Isus I se făcuse milă de gloată. El a întrebat ucenicii: “Câte pâini aveți?”, la care ucenicii i-au răspuns: “Șapte pâini” și “puțini peștișori”. După ce a mulțumit lui Dumnezeu, El a dat ucenicilor care au împărțit celor 4000 de bărbați, afară de femei și copii. În urmă s-au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de fărâmituri. 

După acest eveniment Domnul Isus a venit în părțile Dalmanutei, iar Fariseii au venit deodată după El și au început o ceartă de vorbe cu Isus și, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn. Să nu uităm că Fariseii au văzut semnul înmulțirii pâinilor și peștilor și au mâncat din ele.  

“Isus a suspinat adînc în duhul Său, şi a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn. “Apoi i-a lăsat şi a intrat iarăşi în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. Ucenicii uitaseră să ia pîni; cu ei în corabie n-aveau decît o pîne. Isus le dădea în grijă, şi le zicea: „Luaţi seama, să vă păziţi bine de aluatul Fariseilor şi de aluatul lui Irod! “Ucenicii se gîndeau şi ziceau între ei: „Fiindcă n-avem pîni.” Isus a înţeles lucrul acesta, şi le-a zis: „Pentru ce vă gîndiţi că n-aveţi pîni? Tot nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită? Aveţi ochi, şi nu vedeţi? Aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc? Cînd am frînt cele cinci pîni la cei cinci mii de bărbaţi, cîte coşuri pline cu fărămituri aţi ridicat? “ „Douăsprezece“, I-au răspuns ei. „Şi cînd am frînt cele şapte pîni la cei patru mii de bărbaţi, cîte coşniţe pline cu fărămituri aţi ridicat? “ „Şapte“, I-au răspuns ei. Şi El le-a zis: „Tot nu înţelegeţi?

Mai târziu Domnul Isus i-a întrebat: 

„Cine zic oamenii că sînt Eu? “ Ei I-au răspuns: „Ioan Botezătorul; alţii: Ilie, alţii: Unul din prooroci.“ „Dar voi“, i-a întrebat El, „cine ziceţi că sînt Eu?“ „Tu eşti Hristosul! “ I-a răspuns Petru.”

În Evanghelia după Ioan 6:35, 53-58 Domnul Isus face o paralelă dintre pâine și Sine: 

Eu sînt Pîinea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămînzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.” „Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mîncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sîngele Lui, n-aveţi viaţa în voi înşivă. Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sîngele Meu este cu adevărat o băutură. Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, rămîne în Mine, şi Eu rămîn în el. După cum Tatăl, care este viu, M-a trimes pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănîncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine. Astfel este pînea, care s-a pogorît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat-o părinţii voştri, şi totuş au murit: cine mănîncă pînea aceasta, va trăi în veac”.

Pâinea este un simbol ce a pregătit calea pentru deschiderea înțelegerii spirituale a ucenicilor. Ucenicii au înțeles și au crezut că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. Deci, cele 12 coșuri și respectiv 7 coșuri cu fărâmituri nu sunt altceva decât o imagine a lui Hristos, Adevărata Pâine care S-a coborât din cer ca să ne dea viață veșnică. 

Să luăm, deci, aminte la cuvintele Domnul Isus: “Lucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v-o va da Fiul omului.” Căci “omul nu trăiește numai cu pîne, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”  (Ioan 6:27, Matei 4:4) 

Pentru a cunoaște Cuvântul lui Dumnezeu vă invit să studiați Sfintele Scripturi la Festivalul Precept Ministries Moldova 2015, unde vom studia cursul „Căsătorie fără regrete”. În fiecare joi la ora 18:00 în cadrul bisericii „Bunavestirea” din or. Chișinău studiem cursul „Cum poți ști că Dumnezeu este Tatăl tău?”