De ce Dumnezeu îngăduie nenororici în viețile oamenilor? (un caz concret)

După ce a citit articolul “Cum să te eliberezi de blestemele vrăjitorilor?”, o cititoare mi-a adresat această întrebare:

Stimat părinte, am citit articolul dvs. Mie mi-au fost făcute farmece cu pământ luat din urma mea pe când aveam doar 12 ani. Persoanele acelea mi-au făcut nu numai la una, ci la 7 vrăjitoare s-au dus şi m-au legat. Cine nu a trecut prin aşa ceva, nu are cum să mă înțeleagă. E foarte rău să ți se facă farmece la o vrăjitoare, dar să ți se facă la 7 e şi mai rau. Cum să-mi dau eu seama, copil fiind, ce mi se întâmplă şi să am puterea să ies din aşa ceva?  Astăzi nu mai sunt sub influența acelor lucrari. Totuşi, stau şi mă întreb de ce a permis Dumnezeu asta? Eu eram credincioasă, copil fiind mă gândeam chiar să mă duc la mănăstire. Totuşi, credința mea nu m-a ajutat cu absolut nimic. Tot auzim că Dumnezeu este credincios. Ei bine, El mie nu mi-a fost credincios, nu m-a apărat. Viața mea a luat un curs, cursul de astăzi doar datorită farmecelor. İmi este bine, mă simt bine unde sunt. Totuşi, nu aş fi ajuns aici dacă n-ar fi fost farmecele. Oare Dumnezeu nu are nici un plan cu mine decât acela de a transforma în bine planul diavolului? L-am întrebat. A venit şi mi-a îmbrățişat sufletul drept răspuns. Ştiu că mă iubeşte, dar vreau un răspuns logic, conform cu dreptatea lui Dumnezeu, unde se situează cazul meu? Nu vreau  drept răspuns iubire. Asta nu e un răspuns. Ceea ce i s-a întâmplat lui İov e extrem de nedrept. Ce siguranță pot avea, dacă-L urmez, că nu mi se va întâmpla acelaşi lucru? Că nu mă va proteja? Am iertat persoanele respective care mi-au făcut farmece, chiar m-am rugat pentru ele. Nu pot să-L iert pe Dumnezeu pentru că a permis asta pe când eu eram doar un copil. Poate dacă mi s-ar fi făcut farmece la maturitate, aş fi gândit altfel, dar să ți se facă aşa ceva când eşti doar un copil, e de neiertat. Dumnezeu zice că respectă voința omului, dar aceste lucrări iau voința omului.

De ce Dumnezeu îngăduie nenororici în viețile oamenilor?Eu cred că formulezi total greșit întrebarea. Având în vedere starea păcătoasă pe care ai moștenit-o prin naștere, având în vedere păcatele părinților tăi, având în vedere păcatele tale personale, corect ar fi să întrebi cum de a pus Dumnezeu preț pe sufletul tău și ți-a dat zile până la vârsta aceasta, și a zădărnicit blestemele a tocmai șapte vrăjitori care au vrut să-ți facă răul. Ce multe motive ai să-i mulțumești lui Dumnezeu și să-L slăvești pentru ceea ce a făcut El și face în viața ta. Te-ai gândit vreodată unde ai fi fost tu dacă nu era protecția Lui asupra ta? Poate de mult erai moartă.
Te întrebi de ce a permis Dumnezeu să fii afectată dacă tu erai credincioasă? Poate credința ta nu era adevărată, pentru că nu era potrivită cu învățătura sănătoasă a Domnului Isus Hristos din Sfintele Scripturi. Din felul cum formulezi întrebările mi se pare că ai o cunoaștere foarte slabă a Bibliei și din aceasta, logic se deduce că cunoști slab și puțin Cuvântul lui Dumnzeu. De unde atunci să ai o credință vie și puternică dacă nu cunoști Biblia? Apoi, atunci când o persoană are credință vie și mântuitoarea în Domnul Isus nu vor avea nici o putere asupra ei blestemele vrăjitorilor. Deci, dacă aveai să ai o astfel de credință nu aveau să aibă efect blestemele. Dacă credința ta nu te-a ajutat la nimic înseamnă că credința ta a fost moartă. Vezi dacă nu este moartă credința ta și acum și dacă este așa, grăbește-te să ai credință vie, mântuitoare, care lucrează împreună cu fapta. Credința adevărată vine în urma auzirii sau studierii Cuvântului lui Dumnezeu. Faptul că în copilărie doreai să te duci la mănăstire nu este un indiciu că ai fi avut credință vie. De altfel, știi câți bărbați și femei aleg să se călugărească ca să găsească în aceasta refugiu de la problemele lor și nu pentru că vor să se dedice în totalitate rugăciunii?

Mulțumește lui Dumnezeu că ești bine și îți este bine acum. Dacă nu ai fi avut parte de  bunătatea Lui nu ai fi fost în stare să spui aceste cuvinte și dacă îți este bine acum ai doar motive să-I mulțumești lui Dumnezeu și să-L slăvești. Și nu trebuie să dai pentru toate relele care ți s-au întâmplat în viață vina pe farmece și vrăjurile care ți-au fost făcute. Vezi dacă nu ți s-au întâmplat cele mai multe rele ca și rezultat al alegerilor greșite sau al păcatelor pe care le-ai făcut.

Întrebi dacă Dumnezeu nu are nici un plan cu tine? Are un plan măreț pentru mântuirea sufletului tău, așa cum are pentru fiecare din noi. Iată ce a scris împăratul David în cartea Psalmilor despre planurile lui Dumnezeu:

Doamne Dumnezeule, multe sunt minunile şi planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aş vrea să le vestesc şi să le trâmbiţez, dar numărul lor este prea mare, ca să le povestesc. (Psalmi 40:5)

Vezi ce atitudinea frumoasă avea acest om și câtă reverență în inima lui pentru Dumnezeu? Chiar dacă au fost spuse poporului Israel când se afla în robia babiloniană, următoarele cuvinte ale lui Dumnezeu sunt valabile pentru toate vremurile și pentru toți oameni. Primește personal aceste cuvinte ale Lui și gândește-te bine la ele:

Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. (Ieremia 29:11)

Prin credință vie și mântuitoare în Domnul Isus, Dumnezeu vrea să-ți dea un viitor și o nădejde și să-ți facă parte de moștenire în Împărăția Lui. Primește întreg mesajul Evangheliei, așa cum este scris în Biblie, și nu-L respinge cum au făcut fariseii, care au respins propovăduirea lui Ioan Botezătorul și în felul acesta au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei.

Zici că nu vrei drept răspuns doar iubire? Dar tocmai iubirea Lui te-a ținut în viață până acum și dacă nu ar fi fost iubirea Lui demult erai pierdută și viața ți-ar fi fost un dezastru. În iubirea Lui L-a dat pe Domnul Isus Hristos să moară pe cruce ca nu doar să fii eliberată din blesteme, ci să fii salvată de la pierzarea veșnică și de la chinurile iadului și să moștenești Împărăția Lui. Mulțumește totdeauna pentru iubirea Lui și faptul că ai fost cuprinsă și tu în această iubire.

Ți se pare nedrept ceea e i s-a întâmplat lui Iov? Și lui i se părea așa, până când a ajuns să înțeleagă rostul celor întâmplate. Noi oamenii am fost creați petru slava lui Dumnezeu, ca să-I reflectăm caracterul și să-I aducem slavă. Iov a trăit foarte frumos la această înălțime a chemării lui și atunci când au venit ispitele a rămas la aceeași înălțime. Dumnezeu să ne ajute pe toți să trăim astfel și să-L slăvim în orice împrejurări. Ce siguranță poți avea că dacă urmezi pe Dumnezeu nu ți se vor întâmpla nenorocirile care au venit în viața lui Iov? Iar nu pui corect întrebarea. Nenorocirile te pot ajunge oricum, întrebarea este dacă tu ești gata să rămâi tare în neprihănirea ta și să-I slujești lui Dumnezeu cum a făcut Iov.

Zici că nu-L poți ierta pe Dumnezeu pentru ceea ce ți s-a întâmplat? La drept vorbind, așa și nu am înțeles ce ți s-a întâmplat, dar orice ar fi fost, este un mare pericol să vorbești așa la adresa lui Dumnezeu, pentru că El este Dumnezeu iar tu om. El este creator și noi suntem creatura mâinilor Lui. Uite ce este scris în Sfânta Scriptură despre o astfel de atitudine când venim cu supărări înaintea lui Dumnezeu sau credem că este nedreptate în El:

Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum! Căci El a zis lui Moise: „Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă; şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.” Aşadar, nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă. Fiindcă Scriptura zice lui faraon: „Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea şi pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.” Astfel, El are milă de cine vrea, şi împietreşte pe cine vrea. Dar îmi vei zice: „Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voii Lui?” Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut aşa”? Nu este olarul stăpân pe lutul lui, ca din aceeaşi frământătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste, şi un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară? Şi ce putem spune, dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Şi arate mânia şi să-Şi descopere puterea, a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mâniei, făcute pentru piere; şi să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)? (Romani 9:14-23)

Încetează să-L tragi la socoteală pe Dumnezeu pentru că ești om, ești creatura mâinilor Lui și El este stăpân pe “lutul” Lui. Grăbește-te să vii cu reverență înaintea lui Dumnezeu și mulțumește-I zi și noapte pentru că te-a creat, pentru că te iubește, pentru că te-a păstrat în viață până astăzi și, în mod deosebit, pentru darul nespus de mare pe care ți l-a făcut prin jerta Domnului Isus Hristos ca să poți moșteni viața veșnică. Așa să te ajute Dumnezeu și așa să ne ajute pe toți să avem această atitudine în inimă.