Biblia se împlineşte sau este împlinită de cineva anume?

Întrebare:

De unde poţi şti că Biblia se împlineşte şi nu este împlinită de cineva anume?

Mă bucur că aţi adresat această întrebare. De fapt, sunt foarte mulţi duşmani care pe parcursul istoriei au încercat să ne convingă că Biblia nu este o carte divină sau nu mai este valabilă în forma ei originară. Toate aceste învinuiri şi atacuri, încetul cu încetul au fost spulberate de puterea adevărului lui Dumnezeu.

Sunt o mulţime de dovezi care atestă că Biblia s-a împlinit şi continuă să se împlinească întocmai, pentru că „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Nu va mai fi zăbavă în împlinirea cuvintelor Mele; ci cuvântul pe care-l voi rosti se va împlini, zice Domnul Dumnezeu” (Ezechiel 12:28). Şi aceasta este valabil cu privire la tot ce este scris în această carte divină pe nume Biblia.

Dumnezeu urmăreşte ca ceea ce a spus să se împlinească. Faptul că anumite proorocii s-au împlinit de anumiţi oameni, conştient sau inconştient, nu cred că aceasta contează prea mult, ba dimpotrivă atestă şi mai apăsat că ceea ce a fost scris s-a împlinit şi va continua să se împlinească până la cea din urmă iotă. Domnul Isus a spus aşa:

“Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.” (Matei 5:17-18)

Cu privire la naşterea, viaţa, moartea şi învierea Domnului Isus există în jur de 333 de proorocii. Toate acestea s-au împlinit. Multe din ele, atunci când Domnul Isus le împlinea spunea: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură pe care le-aţi auzit.”(Luca 4:21) Dar tot cu privire la El sunt multe proorocii care era imposibil pentru un om să le împlinească singur. Ca de exemplu, spiţa neamului din care S-a născut, locul unde s-a născut, copilăria Lui etc, lucruri pe care un copil nu le putea împlini singur cu privire la sine.

Ba mai mult, sunt proorocii pe care le-au împlinit oameni necredincioşi care nici nu ştiau şi nici nu credeau în cele scrise în Biblie. Exemple sunt multe, dar vă dau doar câteva din ele.

Împărăţiile din cartea Daniel: această carte vorbeşte despre împărăţii cu privire la care şi istoria le confirmă. Diferenţa între istorie şi Biblie este că istoria s-a scris după ce ele s-au întâmplat, pe când Biblia a vorbit despre ele înainte ca să aibă loc. Imperiul Babilonian, Medo-Persan, Grec şi Roman, toate aceste imperii au existat şi nimeni nu pune la îndoială existenţa lor. Totuşi despre ele, Daniel, condus de Duhul lui Dumnezeu a scris cu mulţi ani înainte. Şi toate aceste lucruri nu au fost împlinite conştient, ci atunci când a venit timpul hotărât de Dumnezeu, ele s-au împlinit. Împăraţi care nu L-au cunoscut pe Dumnezeu au împlinit ceea ce a fost spus cu mult înainte cu privire la ei.

Soldaţii de lângă crucea lui Isus: după ce şi-au bătut joc de Domnul Isus şi L-au atârnat pe cruce, soldaţii romani au hotărât să nu rupă cămaşa, ci să tragă la sorţi a cui să fie ea. Dar până şi aceasta Dumnezeu a prevestit prin gura împăratului David cu sute de ani înainte. Ştiau soldaţii despre aceasta ? Nu, dar totul s-a împlinit aşa cum a fost scris.

Tot aceşti soldaţi, au dorit să zdrobească fluierele picioarelor lui Isus, dar nu au făcut-o. De ce? Pentru că aşa a fost scris cu sute de ani înainte: „Niciunul din oasele Lui nu va fi sfărâmat.”(Psalmul 34:20, Ioan 19:36). Când soldatul a străpuns coasta lui Isus cu suliţa, s-ar părea că şi aceasta a fost o coincidenţă. Totuşi nu a fost aşa. Soldatul roman, care nu ştia ce este scris în Scriptură, a împlinit Scriptura cu privire la Isus, pentru că aşa a fost scris şi aşa trebuia să se împlinească totul!

Exemple ca şi acestea sunt foarte multe. Vă recomand cartea de studiu biblic inductiv “Ioan partea II”, scrisă de Kay Arthur. În lecţia a 3-ea se explică foarte frumos cum proorociile cu privire la Isus s-au împlinit întocmai. La încheiere aş vrea să o citez pe autoarea acestei cărţi care a spus aşa:

“Dacă s-ar fi împlinit doar o parte din proorocii, probabil atunci am fi putut spune că este vorba de o coincidenţă, însă nu atunci când este vorba de împlinirea a 333 de proorocii! Aceasta este de neexplicat şi din punct de vedere matematic! Dacă ar fi existat doar 50 de proorocii cu privire la prima venire a lui Hristos în Vechiul Testament, probabilitatea unei împliniri întâmplătoare ar fi fost mai puţin de 1 la 1 125 000 000 000 000. Este de ajuns ca la aceste 50 de proorocii să mai adăugăm încă 50 şi putem vorbi despre o imposibilitate matematică! Dar atunci când noi avem 333 de proorocii, legate de diferite detalii cu privire la timp şi loc, nu ne rămâne decât una din două – sau cădem cu faţa la pământ şi spunem “Domnul meu şi Dumnezeul meu!” sau “Eu refuz să recunosc autenticitatea Cuvântului lui Dumnezeu”.

Ce alegi tu să crezi, drag cititor?