1 decembrie – o zi de tăcere la nivel mondial

În timp ce o mare parte din întreaga lume sărbătorește inaugurarea bradului, alţii se bucură de Ziua Naţională a României, când a avut loc Marea Unire a Principatelor Române, alţii comemorează ziua care le aminteşte de flagelul ce a ucis milioane de persoane, începând cu anul 1889, când a fost atestat pentru prima dată. 

 

 

O trecere în revistă

Moriz Kaposi (1837-1902), dermatolog vienez, a descris cazul unui soldat homosexual cu sindrom Kaposi, în 1889, ostaş care contractase probabil SIDA, mort în timpul stagiului militar. Unii cercetători sunt de părere că HIV s-a răspândit de la maimuţe între anii 1926-1946. Cercetările recente au indicat răspândirea HIV de la cimpanzei chiar în secolul al XVII-lea, dar nu s-a constituit într-o tulpină epidemică până în 1930. Worobey, în 2008, arată că HIV merge între 1920-1930 în Africa de Vest, din SIV simian, care şi-a schimbat gazda de la cimpanzeu la om. În 1930 a fost descrisă anemia infecţioasă a cailor, determinată de virusul imunodeficienţei animale.

Pentru prima dată oamenii au fost preveniţi despre HIV şi SIDA acum douăzeci de ani. SIDA deja a ucis milioane de oameni şi mai multe milioane sunt şi continuă să fie infectaţi cu HIV.

Primele manifestări diagnosticate cu SIDA merg până în anul 1981. SIDA a fost declarată ca boală de sine stătătoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981, iar din alte surse – 1988. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră numărul deceselor datorate urmărilor acestei boli ca fiind de 2,9 milioane în anul 2006, numărul celor infectaţi pe plan mondial de 39,5 milioane, cu o rată de 4,3 milioane de noi cazuri de infecţie anual.

În Republica Moldova sunt peste 8.000 de persoane HIV pozitive. În primele nouă luni ale acestui an au fost depistate 518 cazuri noi de persoane cu HIV, iar 154 au făcut maladia SIDA, arată ultimele date făcute publice de Centrul Naţional de Sănătate Publică.

HIV – SIDA

SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Dobândite) este o afecţiune a sistemului imunitar. Acronimul SIDA provine din limba franceză (Syndrome D`Immuno-Deficience Aquis). Pe plan mondial se utilizează acronimul englez AIDS (Aquired Immune Deficience Szndrome).

SIDA este un sindrom care denumeşte totalitatea bolilor asociate infecţiei cu virusul HIV (prescurtarea din limba engleză a Human Immunodeficiency Virus sau Virusul Imunodeficienţei Umane), infecţie care duce ulterior la slăbirea, respectiv distrugerea sistemului imun. Aproape toate persoanele netratate de virusul HIV vor dezvolta ulterior boala SIDA.

Cum se transmite HIV? 

Virusul HIV se găseşte atât în sângele persoanei infectate, precum şi în laptele mamelor infectate. Transmiterea HIV are loc atunci când o cantitate suficientă de fluide pătrunde în organismul altei persoane. Sunt diferite căi de infectare cu HIV.

Calea sangvină este un mod de transmisie puternic contaminant, riscul fiind evaluat la 90 la sută, fie că este vorba de transfuzii, fie ca se întâmplă prin injectarea de droguri pe cale venoasă. Transmiterea prin acele de acupunctură sau prin cele de tatuaj şi prin lamele de ras este posibilă din punct de vedere teoretic.

Calea sexuală  este calea cea mai răspândită cale  de contaminare cu HIV.

De la mamă la  făt – copiii născuţi din mame seropozitive sunt seropozitivi din naştere, deoarece ei poartă anticorpii mamei. De asemenea, virusul se transmite copiilor şi prin alăptare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cca 15 la sută dintre copii sunt infectaţi cu HIV pe această cale. 

Există vindecare pentru HIV?

Diagnosticarea infectării cu HIV se face prin punerea in evidenţă în sânge a anticorpilor îndreptaţi împotriva virusului. Diagnosticul nu poate fi stabilit cu certitudine decât după 3 luni de la momentul infectării.

Tratamentele preventive sau curative ale consecinţelor deficitului imunitar se bazează pe administrarea de antibiotice, de antifungice şi de antimitotice (ehimioterapie, interferon), precum şi pe radioterapie şi chirurgie.

SIDA nu se vindecă. Există medicamente antiretrovirale care încetinesc progresul HIV în SIDA şi care pot să-i menţină pe oamenii sănătoşi timp de mai mulţi ani, însă aceşti oameni trebuie să administreze zilnic medicamente foarte puternice pe toată durata vieţii lor şi uneori aceste medicamente au efecte adverse foarte neplăcute.

La ora actuală încă nu există un medicament care să permită întreruperea totală şi definitivă a propagării bolii. Dificultăţile de elaborare a unui vaccin rezidă îndeosebi în utilizarea unor „modele” animale (cimpanzeu), a căror reacţie la infecţia cu virus este diferită de cea a omului sau este inexistentă. În plus, un eventual vaccin ar trebui să ţină cont de variabilitatea virusului. Se estimează că în lume ar exista vreo 1 000 de varietăţi de HIV.

Dar, până în prezent nu este nici o cale de a lecui HIV, iar la moment unica posibilitate de a rămâne în siguranţă este evitarea infectării. 

Date statistice pentru Republica Moldova 

Potrivit datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2014 în Republica Moldova sunt înregistrate 8557 persoane HIV pozitive: 3543 femei şi 5014 bărbaţi.

Stadiul SIDA a fost stabilit la 2464 persoane.

La 1 ianuarie 2014, sunt în viaţă 6805 persoane HIV pozitive, iar persoanele decedate sunt în număr de 1752.

Tratament antiretroviral administrează 2493 persoane.

Pe parcursul anului 2013 au fost diagnosticate 706 cazuri noi.

Localităţile cu cea mai înaltă incidenţă sunt: Slobozia – 225, Grigoriopol – 157, Rîbniţa – 83,8, Tiraspol – 66,7, Basarabeasca – 52,08, Comrat – 46,69, Bălţi – 38,74, Ştefan Vodă – 32,26, Camenca – 31,9.

Localităţile cu cea mai joasă incidenţă sunt: Leova – 3,75, Taraclia – 4,54.

Incidenţa infecţiei cu HIV la 100 000 populaţie, în anul 2013 a constituit 173,43. 

Primul caz de HIV în Moldova a fost înregistrat în 1987. La nivel mondial, primul deces dovedit cauzat de SIDA a fost atestat în 1959, în Congo. Eşantionul cel mai vechi de serologie umană HIV pozitivă a fost descoperit în Kinshasa, Zair, actual Republica Democratică Congo (Zhu, 1998).