Vindecare sau chin?

 Rănile pricinuite de păcat lasă urme adănci. După cum păcatul omenirii a lăsat urme adânci în trupul Domnului Isus pe Calvar, tot aşa de-a lungul secolelor păcatul a lăsat urme adânci în viaţa bărbaţior, femeilor şi copiilor. Mulţimi de oameni suferă lipsite de vlagă şi viaţă le se scurge ca apa; nimic nu mai pare să fie la locul lui. Toate oasele lor sunt dezarticulate; inimile le s-au topit ca ceara. Nu mai au putere pentru a lupta şi nici energie. Tăria lor s-a uscat ca lutul. Abilitatea lor, libertatea lor de a comunica a dispărut. Stau întinşi în ţărâna pământului.

În necazurile lor, puţini sunt cei care  îi mângâie; în schimb sunt înconjuraţi de duşmani. Făcători de rele îi înconjoară şi privesc curioşi mizeria în care se află. Nu au nici o milă de ei; caută doar să îi folosească spre propriul avantaj pentru a împărţi prada vieţilor lor.

Nu exagerez. Mi-aş dorij să fiej aşa. Aş dori ca situaţia să nu fie atât de gravă cum spun. Dinj nefericire, situaţia omeniriij se afravează pe zi ce trece. Dacă ar fi să o descriu exactj cum este în realitate, după toată probabilitatea unii ar înceta să citească. Nu vrem să auzim aşa ceva. Nu vrem să ştim desprea aşa ceva. Realitatea dezolantă a păcatelor noastre ne îmbolnăveşte, este prea neplăcută. Dorim să închidem ochii, să ne acoperim urechile şi şsă ne îngropăm capul în nisip ca struţul.

Trăim în propria nostră lume – netulburaţi, neinformaţi şi nederanjaţi de realitate care ne-ar putea solicita atenţia şi preocuparea în calitate de ambasadori ai lui Dumnezeu cărora li s-a încredinţat slujba împăcării. Este o bucurie să fii ambasador al lui Dumnezeu când te bucuri de notorietate, de privilegii şi de aspectele plăcute ale vieţii.

Dorim să fim vindecaţi noi înşine, dar nu vrem să fim implicaţi în vindecarea altora! Nu vrem să ne murdărim pe mâini. Suntem gata să dăm bani, dar să nu ne implicăm. Vrem să auzim numai atât cât să ne fie stârnitâ compasiunea, dar nu suficientj de mult încât să ne urmărească amintirile.

Dacă vrem să fim reprezentaţii lui Dumnezeu pe pământ, care să arate lumii caracterul lui Dumnezeu, trebuie să slujim noi şi nu să aşteptăm să fim slujiţi. Trebuie să-i căutăm pe cei care au nevoie de medic şi să ne implicăm activ în  vindecarea rănilor poporului Său. Nu există nici o îndoială cu privire la acest fapt pentru că numele Dumnezeului nostru este Iehova-Rafa Domnul care vindecă totul.

Articole recomandate: