Întrebare:
Am pierdut ceva scump, părtășia mea cu Dumnezeu. Nu mai pot să mă rog și nu mai am putere pentru nimic. Sunt fără vlagă, nimic nu pot să fac, absolut nimic, nici spiritual, nici fizic, nimic. Aș vrea să fiu din nou ce am fost, să alerg la rugăciune, ca mai înainte. Îmi este dor să alerg la părtășia cu frații mei, la rugăciune, la închinare, căci Îl iubesc pe Dumnezeu, îmi iubesc frații, dar nu am nicio putere. Ceva s-a schimbat în mine și nu-mi place, ceva s-a rupt în mine. Ajutați-mă, vă rog. Sunt disperată.
Am primit această întrebare și am răspuns într-un video postat pe facebook. În legătură cu întrebarea adresată vreau în primul rând să recomand să vă alipiți neapărat unui grup de studiu biblic. Aceasta este foarte important pentru a reînvia relația cu Dumnezeu. Recent m-am întors de la Surduc, de la Centrul de Studii Biblice de acolo și am adus manualele ”Experimentează atingerea lui Isus”. Acesta este un studiu de 40 de minute tradus recent, bazat pe capitolele 1 – 6 din Evanghelia după Marcu. Vor urma apoi partea a II-a și partea a III-a, așa încât cursurile să acopere toată Evanghelia după Marcu. Studiem acest curs împreună cu Biserica ”Buna Vestire” din Chișinău la serviciul de studiu biblic în fiecare joi la orele 18:00, lecție după lecție. Suntem pe str. Ciocârliei 2/8. Contactați-ne dacă aveți nevoie de ajutor ca să găsiți ușor adresa sau pentru orice alte detalii: 069043143.
Vă invit acum să urmăriți răspunsul în acest video, pe care-l postez și aici:
[fbvideo link=”https://www.facebook.com/pastor.vasile.filat/videos/1790475284564485/” width=”668″ height=”534.40″ onlyvideo=”1″]
Ai recunoscut problema și aceasta este foarte important
Persoana care a adresat întrebarea este pe un punct bun de pornire. Atunci când recunoști o problemă, deja ai început să lucrezi la rezolvarea ei. Atât timp cât nu recunoști o problemă, nu poți găsi soluția. Orice nu s-ar fi întâmplat în viața ta, te poți întoarce, îți poți reînnoi relația cu Dumnezeu.
Nu am putere sau nu am dorință?
Persoana care mi-a adresat întrebarea spune că nu are putere, iar apoi spune că nu îi mai place și nu are dorință. Vreau să faceți diferența între putere și dorință, pentru că sunt lucruri diferite. Este una să spun ”nu mă pot ridica din pat să merg să iau un pahar cu apă” și alta este să spun ”nu am dorință”.
Eu am două operații la coloana vertebrală. Vertebrele L4 și L5 mi-au fost fuzionate. Când am avut operația aceasta, medicul mi-a spus că dacă nu mă voi ridica prima zi din pat, atunci recuperarea mea va dura 6 luni și mă voi putea întoarce acasă după 6 luni, dar dacă mă voi ridica din pat în prima zi (doar unul din o sută de oameni reușește să facă aceasta), atunci recuperarea mea va dura 6 săptămâni în loc de 6 luni. În fața mea stătea o alegere, o alegere care ținea de mine. Când am mers la operație, mi-am spus că eu mă voi scula, am hotărât încă înainte de operație că atunci când voi deschide ochii după operație, eu mă voi ridica în picioare. Vă povestesc la sfârșitul mesajului cum am procedat. Dar, țineți minte că este diferență între nu pot și nu vreau.
Alegerea de a-L urma pe Dumnezeu ne aparține nouă
În Evanghelia după Ioan, la capitolul 8 este scris așa:
Pe când vorbea Isus astfel, mulţi au crezut în El. Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.” (Ioan 8:30-32).
Domnul Isus vorbește unor oameni care la momentul vorbirii Lui au crezut în El. El le-a pus în față o perspectivă pentru relația lor de mai departe cu El și cu Dumnezeu:
”Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu…”
”Cuvântul Meu” este Biblia, Sfânta Scriptură. Deci, doar așa este posibilă o relație cu Dumnezeu. Alegerea este a lor. Dacă ei nu iau hotărârea aceasta, nu decid pentru ei așa, atunci ei nu pot să păstreze o relație, nu pot fi adevărați ucenici ai Domnului Isus Hristos, nu vor cunoaște adevărul, nu vor deveni slobozi.
Creștinul trebuie să învețe disciplina duhovnicească
În cartea Faptele Apostolilor, pe care am studiat-o recent la Centrul de Studii Biblice de la Surduc, sunt relatate evenimentele din Ziua Cincizecimii, când S-a pogorît Duhul Sfânt, când s-au adunat toți oamenii la Ierusalim și apostolul Petru le-a propovăduit. După propăvăduirea lui Petru mulți din ei s-au pocăit:
Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete. (Faptele Apostolilor 2:41)
Iată care era viața lor duhovnicească după pocăință:
Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.(Faptele Apostolilor 2:42)
Oamenii aceștia perseverau. Este o acțiune pe care o făceau ei. Observați, vă rog, diateza activă. Aceasta este o acțiune, pe care ei au ales să o facă și ei o făceau. De fapt, nu doar o acțiune, aici sunt 4 acțiuni: ei stăruiau, perseverau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni.
Să explic ce înseamnă legătura frățească. Legătura aceasta frățească este cuvântul grecesc koinonia, care înseamnă a împărți, a împărtăși cu alții. Deci, nu înseamnă a ne întâlni pur și simplu, a ne saluta pur și simplu, ci înseamnă a ne ajuta unul pe altul. Dacă citiți mai departe în Faptele Apostolilor, puteți vedea ce înseamnă legătura aceasta frățească.
Ei perseverau în frângerea pâinii. Frângerea pâinii nu este doar a mânca pâinea și vinul, ci presupune mărturisirea păcatelor și trăirea unei vieți sincere, cercetare continuă și cercetarea relației cu Dumnezeu.
Ei perseverau în rugăciuni. Deci, trebuie să perseverăm în rugăciuni. Nu este un lucru care vine așa din senin doar. Nu ne putem bizui doar pe emoții, este un lucru pe care trebuie să-l învățăm.
Oameni aceșteia aveau o disciplină duhovnicească. Biblia vorbește despre o disciplină duhovnicească, pe care trebuie să o aibă fiecare copil al lui Dumnezeu. Dacă un creștin nu stăruiește, nu perseverează în lucrurile acestea, nu poate avea o relație frumoasă cu Dumnezeu, o relație vie, plăcută care să-i aducă lui bucurie, împlinire, creștere spirituală în relația aceasta.
Rezultatul este foarte frumos:
Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne. Toţi cei ce credeau erau împreună la un loc şi aveau toate de obşte. Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia. Toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă şi luau hrana cu bucurie şi curăţie de inimă. Ei lăudau pe Dumnezeu şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi. (Faptele Apostolilor 2:43-46)
Acesta este rezultatul disciplinei lor duhovnicești. Ei erau plini de bucurie și aveau curăție de inimă.
De ce oamenii ajung să-și piardă relația lor cu Dumnezeu?
Epistola lui Iacov a fost scrisă unor creștini care erau tocmai într-o stare ca aceasta, într-o stare de rutină bisericească, fără o relație strânsă cu Dumnezeu, pe care au avut-o altădată. Iacov a sesizat problema și Iacov le-a scris epistola. Vă recomand să faceți rost de manualul de studiu biblic inductiv asupra Epistolei lui Iacov și să-l studiați.
În Iacov 1 este scris astfel:
Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate ispiti pe nimeni. ( Iacov 1:13)
Deci, când cineva este ispitit, el este atras de pofta lui însuși și momit, apoi când pofta a zămislit, dă naștere păcatului și păcatul odată făptuit aduce moartea. Vedeți până unde au ajuns ei? Ei se lăsau ispitiți de poftele lor și aruncau vina pe Dumnezeu, că de la El ar veni ispitele acestea. Iacov le spune așa:
El, de bunăvoia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui. Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie. De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele. (Iacov 1:18-21)
Noi trebuie să primim cu blândețe Cuvântul care deja a fost sădit, Cuvântul pe care L-am auzit. Dacă nu împlinesc Cuvântul acesta, nu pot avea niciun folos de la El. A primi cu blândețe Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă a face ceea ce am înțeles.
Oare despre lucrurile despre care vă vorbesc eu acum auziți prima dată? Hai să fim sinceri, de câte ori v-au vorbit păstorii dvs? De câte ori v-au îndemnat păstorii dvs să veniți la rugăciune, să veniți la grupul de studiu biblic, să veniți la studierea Scripturilor, să studiați Scripturile în fiecare zi, să citiți Biblia? Dacă toate lucrurile acestea au trecut pe alături, nu puteți aștepta să aveți o relație frumoasă cu Dumnezeu. Trebuie să primiți cu blândețe Cuvântul care a fost deja sădit. Lucrurile pe care deja le cunoașteți trebuie să mergeți să le împliniți. Atunci când le împlinim, ele dau rezultat:
Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri. (Iacov 1:22)
Iată de ce oamenii ajung să-și piardă relația cu Dumnezeu, pentru că ei rămân a fi doar ascultători ai Cuvântului lui Dumnezeu și se înșală singuri:
Dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. (Iacov 1:23-24)
Este mare numărul celor care vin toată viața la biserică, ascultă predici, dar nu vezi niciun progres spiritual în viața lor, nu vezi nicio transformare, nicio schimbare, nicio creștere duhovnicească. De ce aceasta se întâmplă? Pentru că oamenii aceștia când pleacă, uită îndată cum erau, chiar dacă au fost mustrați în timpul predicii, chiar dacă Dumnezeu le-a arătat starea lor. Dar vreau să observați un contrast:
Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. (Iacov 1:25)
Omul acesta va avea o relație adevărată cu Dumnezeu dacă va avea disciplina aceasta duhovnicească și va persevera, va insista să-și formeze această disciplină duhovnicească.
Pierdem relația cu Dumnezeu, pentru că ne lăsăm ademeniți de alte lucruri
Pierdem relația cu Dumnezeu, pentru că începem a pune valoare pe alte lucruri mai mult decât pe relația cu Dumnezeu. Dacă punem valoare pe relația cu Dumnezeu, atunci perseverăm, avem dorință să perseverăm în vederea lucrurilor sfinte. Dar dacă începem să fim ademeniți de lucrurile lumii aceteia, de lucrurile pământești, începem să alergăm după ele, începem să alergăm unul cu altul, începem să nu mai avem timp pentru lucrurile duhovnicești și atunci pierdem relația:
De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre? Voi poftiţi şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi şi nu aveţi, pentru că nu cereţi. Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre. Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine† vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu. Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine. (Iacov 4:1-5)
O ilustrație bună este acest val de plecări peste hotare. Cunosc familii care s-au împăcat foarte bine aici în Moldova și aveau o relație frumoasă aici. Aveau suficient ca să poată să fie fericiți, să-și întrețină familia, dar când s-a pornit valul acesta de plecări peste hotare, au plecat și ei. Cunosc femei care au plecat în Italia, iar soții lor au rămas aici. Acum ei nu mai au o relație, ei au pierdut relația. Au avut o relație frumoasă înainte, acum nici măcar soțul nu mai vrea să vină soția acasă, pentru că atunci când vine doar se ceartă amândoi. Soția nu mai vrea să vină acasă, pentru că compară toate lucrurile cu Italia și ea nu mai are subiecte de discutat cu soțul. Ei și-au pierdut relația, pentru că nu au întreținut relația. În familie, pentru a avea o relație frumoasă, trebuie să investești în relația aceasta ca să o păstrezi. Dacă vrei o relație frumoasă cu Dumnezeu, trebuie să investești în relația aceasta, că să o ai și să o păstrezi. Dumnezeu totdeauna investește și totdeauna este gata să facă totul pentru noi pentru a avea o relație frumoasă. El a și făcut totul. Acum rămâne partea noastră, noi trebuie să investim și să facem efortul pentru a avea o relație frumoasă cu Dumnezeu. Dacă nu facem aceasta, nu ne putem aștepta la o astfel de relație.
Cum să-ți refaci relația cu Dumnezeu?
În primul rând, realizează că au intervenit anumite lucruri care ți-au furat atenția, ți-au furat privirea, ți-au furat imaginea, identifică care sunt aceste lucruri. Poate sunt anumite persoane, poate sunt anumite lucruri pe care pui mai multă valoare decât ele merită. Încetează. Fă o listă cu lucrurile acestea și scoate-le din viața ta. Știu că nu va fi ușor, dar trebuie să le scoți din viața ta.
Dacă ați identificat aceste lucruri, scoate-le din viață. Formați-vă disciplina de a cerceta profund Sfintele Scripturi, disciplina rugăciunii. Acestea sunt două elemente de bază pentru relația noastră cu Dumnezeu, pentru a avea o relație frumoasă cu Dumnezeu. De aceea, pune-ți timp în calendar, așa cum îți pui timp în calendar pentru toate cele mai importante lucruri. Puneți-vă în fiecare zi timpul cel mai prețios, cel mai valoros să fie pentru studierea Sfintelor Scripturi și pentru rugăciune. Puneți-vă în mod concret ce veți studia, nu puneți în mod general ”studiu biblic” și așa ușor doar începeți a răsfoi Biblia. Stabilește ce anume vei studia din Biblie. Eu totdeauna recomand manualele de studiu biblic inductiv, pentru că eu le folosesc. Manualele acestea m-au ajutat să învăț o disciplină duhovnicească și să mă mențin într-o disciplină duhovnicească în cercetarea profundă a Sfintelor Scripturi.
Tot așa planificați-vă timpul de rugăciune. Scrieți-vă într-o listă, exact așa am și eu am liste de rugăciuni, unde îmi scriu în fiecare zi, cum și pentru cine mă voi ruga, pentru ce persoane mă voi ruga și mă voi ruga și pentru persoana care a adresat întrebarea. În felul aceasta îmi pun ceasul meu de rugăciune deoparte ca să mă rog și așa să pot avea o relație cu Dumnezeu. Dacă nu aleg eu zilnic, nu fac alegerea aceasta zilnică să stăruiesc în învățătura apostolilor, în rugăciune și în toate celelalte lucruri despre care spune Sfânta Scriptură, nu pot avea o relație frumoasă cu Dumnezeu.
A mai venit o modă acum să nu vină oamenii la serviciul divin. Dragii mei, orice scuză ați avea trebuie să știți că așa începe căderea duhovnicească a unui om. Atunci când văd pe cineva lipsind de la serviciile divine, deja îmi dau seama că starea spirituală a persoanei respective este în pericol. Nu acceptați lucrul acesta în viața voastră. Deci, mergeți la biserică, nu vă scuzați în niciun fel și dacă ați plecat într-o altă țară, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să găsiți biserica. Așa am încurajat pe membrii bisericii ”Buna Vestire” totdeauna dacă merg să locuiască într-o altă țară pentru o perioadă mai lungă de 6 luni. I-am încurajat să devină membri acolo, să se apropie de pastorii bisericii, să devină membri în biserică și în biserică să se implice cu darurile lor duhovnicești, să slujească.
Ce s-a întâmplat după operație
V-am promis că vă zic ce s-a întâmplat după operație. Operația a durat mult timp. Când am deschis ochii, am hotărât că atunci când se va face ora 5:00, mă voi ridica în picioare. Deci, nu uitați în ziua aceea mi-a fost rupt spatele în două, au fost separate două vertebre, între ele a fost puse o bucată de os, încleiate, prinse cu o bară metalică.
Deci, după ce m-am trezit, după efectul anesteziei, am hotărât să mă ridic în picioare și, pentru că am luat o hotărâre mai înainte, a trebuit să fac un foarte mare efort, atunci în ziua aceea. M-am sculat în picioare și am făcut 2 pași. Îmi făcusem un plan să merg de la pat până la perete, o distanță de doi pași. Am făcut doi pași și mi-am zis: ”eu trebuie să ating peretele azi”. Am făcut doi pași, am pus mâna pe perete și când am venit înapoi, eram foarte transpirat, cred că nici după cel mai greu antrenament de vreo 3 ore nu transpir în așa fel cum am transpirat atunci, dar așa m-am dus în pat și m-am culcat.
A doua zi de dimineață, m-am sculat ca să încep a merge și a doua zi de dimineață făceam deja cercuri prin spital. Când a venit medicul la ora 10:00, a zis: ”Ei hai, încercăm să ne sculăm” și soția mea a început să râdă, spunând: ”El deja toată dimineața a făcut cercuri în spital.”
Faptul că am luat atunci o hotărâre a fost important. Am folosit ilustrația aceasta ca să vă arăt că este o hotărâre pe care trebuie să o ia fiecare personal. Eu hotărăsc să am și să mențin o relație frumoasă cu Dumnezeu, tocmai de aceea voi face ceea ce ține de mine, voi stărui în studierea Sfintelor Scripturi, voi stărui în rugăciune, voi avea o viață disciplinată și zilnic voi petrece timp în rugăciune, îmi voi organiza viața de rugăciune și voi fi nelipsit de la serviciile divine ale bisericii. Dacă vei face lucrurile acestea, Dumnezeu te va ajuta să ai o relație frumoasă cu El, care întotdeauna va crește în măsura în care vei asculta de Dumnezeu și te vei ține lipit de El.
În iarnă voi preda Sesiunea FAPTELE APOSTOLILOR – din 2 până în 14 ianuarie. Voi preda Faptele Apostolilor partea I, la Chișinău. Invit toți studenții, absolvenții Institutului de Studiu Biblic Inductiv de la toate facultățiile, studenții de la Școala Internațională de Misiune – Precept Ministries Eurasia, absolvenții și studenții. De asemenea, invit slujitorii bisericilor, predicatorii, diaconii, păstorii din toată țara. Puneți preț pe relația cu Dumnezeu și investiți în ea!