Să trăim prin credință!

Cel mai sigur ne simțim atunci când suntem stăpâni pe situație. Când cunoaștem din timp lucrurile care ne așteaptă, pe care le planificăm, dar și lucrurile care le anticipăm într-o anumită măsură.

Credința însă, lasă acest lucru în Mâna lui Dumnezeu. Lucrurile spirituale nevăzute, lucrurile viitoare pe care nu le cunoaștem- sunt în stăpânirea lui Dumnezeu. Credința este să fii deplin încrezut în planul lui Dumnezeu chiar și atunci când nu deții tu controlul și volanul vieții. Dar ai siguranța Celui care o conduce!

Definiția credinței o găsim în Evrei, capitolul 11:

”Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.” Evrei 11:1

În acest capitol, sunt enumerați oameni pe care îi întâlnim pe paginile Vechiului Testament, care au crezut făgăduința/ promisiunea lui Dumnezeu pentru ei. Nu au văzut tot ce îi așteaptă în față, dar ei au crezut că ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru ei se va împlini la timpul potrivit. Acești oameni s-au încrezut în credincioșia lui Dumnezeu față de Legământul Său și toată viața au trăit-o cu nădejdea la împlinirea Cuvântului Său.

„Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută.” Evrei 11:6

Cine încearcă cu forțe proprii să ajungă la Dumnezeu, fiind moral sau făcând fapte bune- veți fi dezamăgiți, nu puteți fi plăcuți lui Dumnezeu astfel. Pe cât de simplu poate fi – să crezi- pe atât de mult oamenii complică lucrurile și nu înțeleg că tot ce se așteaptă de la ei în relația cu Dumnezeu este Credința.

Esența creștinismului este credința că Dumnezeu ne-a dat mântuirea prin Jertfa Fiului Său și în veșnicie ne așteaptă o mare răsplătire.

În ce au crezut toți acești eroi ai credinței?

”În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite, ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ. Cei ce vorbesc în felul acesta arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii. Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.” Evrei 11:13-16

Ei, chiar dacă nu au văzut cu ochii fizici, au văzut de departe patria cerească, pregătită de Dumnezeu pentru copiii Săi. Credința ține de lucrurile duhovnicești, se ține strâns legată de nădejdea noastră în Domnul și această credință ne face plăcuți Domnului, căci cel neprihănit trăiește prin credință, nu prin vedere.