Suntem noi dumnezei?

Întrebare:

Am căutat pe site vreun articol despre Psalmul 82 sa vad daca ați scris ceva si nu am găsit.  Am auzit deja mai multe persoane care spun ca noi suntem dumnezei si invoca acest text din Biblie. Este corect? Daca este greșit, ce pericole poate aduce o astfel de gândire? Eu am auzit ca una din ideile pe care le propaga Joice Mayer este aceasta, si de aceea m-am gândit ca poate fi o idee periculoasa pentru creștini.

Pentru început este important să dăm citire întregului Psalm 82 pentru că în acest psalm de două ori se face referință și sunt numiți “dumnezei” altcineva decât Dumnezeu. Deci, să dăm citire psalmului…

Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor. – „Până când veţi judeca strâmb şi veţi căuta la faţa celor răi? – (Oprire) Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului, scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi-i din mâna celor răi.” Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep nimic, ci umblă în întuneric; de aceea se clatină toate temeliile pământului. Eu am zis: „Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt.” Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.” Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pământul! Căci toate neamurile sunt ale Tale.  (Psalmi 82:1-8)

Și acum, ca să ne fie mai clar la cine se referă Cuvântul lui Dumnezeu și pe cine îi numește “dumnezei” voi face o listă în care voi trece tot ce învățăm despre cei ce sunt numiți aici “dumnezei”:

• în mijlocul lor judecă Dumnezeu (1)
• ei judecă strâmb (2)
• ei caută la fața celor răi ( 2)
• nu fac dreptate orfanului, nenorocitului și săracului (3)
• nu scapă pe cel nevoiaș și lipsit și nu-i izbăvesc din mâna celor răi (4)
• nu vor să știe de nimic (5)
• nu pricep nimic, ci umblă în întunerec (5)
• autorul îi numește “dumnezei” pentru că toți sunt fii ai Celui Prea Înalt (6)
• vor muri ca niște oameni, vor cădea ca un domnitor oarecare (7)

Când citești toată această descriere, observi foarte ușor că calitățile pe care le au acești “dumnezei” sunt foarte omenești și total contrare Dumnezeului Celui Prea Înalt care este drept și judecă cu dreptate. La cine atunci se referă autorul? La oamenii care au autoritate să judece și care au primit responsabilitate de la Dumnezeu să judece drept însă își nesocotesc responsabilitățile și fac nedreptate. Autorul îi numește “dumnezei” pentru că ei toți sunt fii ai Celui Prea Înalt, dar vor muri ca niște oameni pentru că sunt oameni și pentru că trăiesc în nedreptate. La prima vederea, acest psalm parcă i-ar pune pe oameni deopotrivă cu Dumnezeu, dar când citești cu atenție vezi că, de fapt, psalmul scoate mult în evidență deosebirea care este între oameni și Dumnezeu și mai ales în ceea ce privește felul de a judeca. Apoi, o altă deosebire radicală între oameni (chiar fiind ei numiți dumnezei) și Dumnezeu este aceea că ultimii vor muri. Și totuși, prin credință în Domnul Isus Hristos nouă, oamenilor, ne este oferită posibilitatea să trăim veșnic, cu Dumnezeu.

Într-o discuție cu iudeii, care nu credeau că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu, El a citat versetul 6 din psalmul 82. Iată istorisirea așa cum o găsim în Evanghelia după Ioan:

Atunci iudeii iarăşi au luat pietre ca să-L ucidă. Isus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?” Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.” Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: sunteţi dumnezei”? Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată – cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!” Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi. Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine, şi Eu sunt în Tatăl.” La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă; dar El a scăpat din mâinile lor.  (Ioan 10:31-39)

Prin faptul că a citat din psalmul 82 Domnul Isus i-a provocat pe iudei să-și amintească de lucrările nedrepte pe care le făceau cei care au fost numiți “dumnezei” în acel psalm și să le compare cu lucrările pe care le făcea Domnul Isus și care arătau că El este Fiul lui Dumnezeu și total diferit de cei ce au fost numiți acolo “dumnezei” dar care trăiau și practicau nedreptatea fiind oameni cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu.

Noi oamenii suntem numiți “dumnezei” pentru că am fost creați de Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui (spre deosebire de animale care au fost create după soiul lor), să reflectăm caracterul lui Dumnezeu și să trăim pentru slava Lui. Doar prin credință în Domnul Isus Hristos ne putem întoarce la scopul pentru care am fost creați și doar atunci când ne naștem din nou și întrăm în Noul Legământ  ia chip Dumnezeu în noi, precum este scris:

Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.  (Ioan 1:12-13)

Ai devenit tu copilul lui Dumnezeu? Trăiești pentru slava Celui ce te-a creat? Te porți ca unul care a fost creat sau creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu?