Sunt bine după operație. Mulțumesc lui Dumnezeu și oamenilor!

0
2950

Pentru că foarte mulți m-au susținut în rugăciune în legătură cu operația la coloana vertebrală pe care am avut-o ieri și doresc să știe cum sunt acum, am hotărât să scriu aici puțin. 

Încă de la vârsta de 20 de ani medicii mi-au identificat că discurile coloanei vertebrale sunt afectate. Mult mai târziu mi s-a stabilit că am o boală care în engleză se numește Disc Degenerative Disease. Nu se cunosc cauzele și posibil să fie ereditară. Cu șase ani în urmă am avut o operație și mi-au fost fuzionate discurile L4-L5. Acum, discul L5-S1 a degenerat și a fost necesară o a doua intervenție chirurgicală care a avut loc ieri și a decurs bine. 

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a binecuvântat și mi-a dat posibilitate să am această intervenție chirurgicală și mulțumesc doctorului Richard Pearce care m-a operat. Sunt foarte recunoscător învățătorilor și părinților mei duhovnicești, Mia și Costel Oglice, care, în dragostea lor pentru mine, au depus un mare efort să pot avea această operație. Mulțumesc sorei Verdie, Bisericii Baptiste Woodland Park și tututor copiilor lui Dumnezeu care au făcut posibilă deplasarea și aflarea noastră aici. Mulțumesc Bisericii Bunăvestirea pe care o păstoresc că s-au rugat și mulți au postit ieri pentru mine. Mulțumesc Bisericii Ruse din Cleveland care, de asemenea, m-au susținut în rugăciune.

Kay, Jack și David Arthur și toată echipa de la Precept Ministries Internațional s-au rugat pentru mine, au fost alături de mine și mi-au scris frumoase cuvinte de încurajare. 

Mulțumesc sorei Tatiana Grăjdieru, care ne găzduiește în casa ei cu multă dragoste și sorei Dianne Williams, care ne slujește în ceea ce ține de comunicarea cu spitalul. 

Mulțumesc mult soției mele scumpe, care mă slujește cu multă dragoste totdeauna și mai ales acum. Mulțumesc copiilor noștri, surorilor mele și tuturor rudelor care m-au purtat pe mâini de rugăciune în aceste zile. 

Mulțumesc tuturor prietenilor mei care au fost alături de mine și am fost plăcut suprins să văd ieri câți sfinți au înălțat rugăciune pentru mine. 

Acum sunt bine. Deja ieri am mers o distanță bună și nu mai am durerile puternice care le aveam altă dată în picioare. Caut să merg cât mai mult, căci acesta este exercițiul care trebuie să-l fac. 

Cu lacrimi în ochii îi mulțumesc lui Dumnezeu că a făcut din această încercare o foarte frumoasă experiență a umblării cu El și mi-a arătat prin sfinții Săi marea Lui dragoste pentru mine. Slăvit să fie Numele Lui în vecii vecilor. Mă rog să mă ajute să-I pot sluji cu toată dedicarea și să contribui și eu la zidirea  Bisericii cu darurile și puterea care mi le-a dat El. 

Operația s-a desfășurat la Spitalul Catolic Memorial din Chattanooga, cărora le mulțumesc mult că s-au oferit să dea gratuit sala ca să fiu operat. Chiar dacă am fost aici înainte, nu încetez să mă minunez și să admir felul frumos cum lucrătorii manifestă dragostea lui Dumnezeu prin tot ce fac. Chiar de la ascensor am văzut această inscripție. Nu poți să apeși butonul fără să o vezi. 

Apoi, pe pereți erau atârnate taboluri cu mesaje de încurajare pentru pacienți și familiile lor. 

Am văzut plasată și o cutie unde oamenii pot scrie și lăsa nevoile lor personale de rugăciune și chiar m-am gândit să merg la șefii spitalelor de la Malina Mica (Chișinău) și să le cer permisiunea să plasăm și noi astfel de cutii și apoi cu biserica întreagă să ne rugăm. Sper să accepte propunerea. 

Toți lucrătorii medicali s-au arătat deosebit de prietenoși. Am avut așa o discuție plăcută cu asistentul medical care mă pregătea pentru operație încît aveam impresia că suntem frați drepți și ne știm de când este lumea. Când m-am trezit după operație, un alt asistent medical m-a salutat foarte prietenos și m-a servit cu o cafea gustoasă. Este o atitudine frumoasă creștinească plină de dragoste pentru aproapele așa cum ne învăță Domnul Isus Hristos. Slăvit să fie Numele Lui!