De ce religia creştină a reuşit să se răspândească pe tot pământul?

Întrebare:

Azi am avut o discuție cu un coleg de origine evreu in legătura cu ce credem noi creștinii fata de ce cred ei  despre Dumnezeu. El a admis ca nu crede că Isus este Mesia, ca încă îl așteaptă. Eu i-am explicat ca si noi il așteptam, însa pentru a 2 a oara la judecata si mai ales să aducă mântuire pentru cei ce au crezut in El si ca asta e singura cale pe care Dumnezeu ne-o oferă – nașterea din nou in Numele lui Mesia Isus Hristos. El a afirmat ca creștinii ar fi fost la început o secta in rândul Iudeilor, dar care a crescut impresionant până in zilele noastre datorită faptului ca a fost toleranta cu toţi oamenii in scopul de a-i atrage la religia creștină. Ce i-ați răspunde dumneavoastră acestui coleg al meu de religie iudaica?

Mă bucur să aflu despre discuţia care aţi iniţiat-o cu colegul evreu şi că i-aţi spus despre mântuirea care este în Domnul Isus Hristos.

Sectă sau nu…

Cât priveşte argumentele, sau obiecţiile care le-a prezentat colegul, este adevărat că creştinismul a fost privit de Iudei ca şi sectă. De altfel, şi azi, creştinii adevăraţi sunt puţini şi sunt priviţi de creştinii nominali ( care de obicei se întrunesc în confesiuni majoritare) ca şi sectă. De obicei lumea consideră sectă o comunitate minoritară şi eretică, adică care se conduce de o învăţătură greşită. Creştinii au fost la început minoritari, dar cât priveşte învăţătura, ei au fost cei care au crezut şi au urmat promisiunile făcute de Dumnezeu în Vechiul Testament. Cei care au respins aceste promisiuni şi pe Domnul Isus Hristos, au deviat de la învăţătura dreaptă şi deci, au devenit sectă, chiar dacă erau atunci majoritari. Scriptura ne spune şi de ce s-a întâmplat acest fenomen. În Epistola către Romani, Apostolul Pavel a scris:

Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliţi este să fie mântuiţi. Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu. Căci Hristos este sfârşitul Legii, pentru ca oricine crede în El să poată căpăta neprihănirea. (Romani 10:1-4)

Evreii L-au respins pe Domnul Isus Hristos şi nu-L recunosc ca şi Mesia:

1. pentru că au râvnă fără pricepere
2. pentru că n-au cunoscut neprihănirea lui Dumnezeu
3. pentru că au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi
4. pentru că nu s-au supus neprihănirii pe care o dă Dumnezeu (prin credinţă în Hristos Isus)

Despre toleranţă

Este adevărat că creştinismul a fost o religie tolerantă şi i-a acceptat pe toţi cei care cred în Domnul Isus Hristos:

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:16)

Mai sunt multe alte religii în lume care sunt deschise pentru toţi oamenii şi nu s-au limitat la un singur popor şi este adevărat că tot s-au răspândit foarte mult. Deci, nu putem să desconsiderăm acest factor menţionat de colegul evreu.

Dar, dacă tot vorbim despre toleranţă, trebuie să menţionăm că lumea a fost total intolerantă cu creştinismul şi nu mai este o religie în lume care să fi fost supusă la atât de mari persecuţii pe parcursul istoriei ei. Există religii mari mondiale care s-au răspândit cu sabia, prin războaie şi violenţă. Nu aşa a fost creştinismul la începutul răspândirii sale. Dacă citeşti Istoria Creştinismului, te uimeşti la ce mari persecuţii au fost supuşi credincioşii şi cu cât erau mai mari persecuţiile, cu atât mai mult se răspândea credinţa. Încă atunci când au început persecuţiile din partea evreilor, Apostolii Petru şi Ioan au fost aduşi în faţa Soborului şi li s-a interzis să mai propovăduiască învăţătura creştină sub ameninţarea cu moartea:

Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Isus pe care voi L-aţi omorât, atârnându-L pe lemn. Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor. Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca şi Duhul Sfânt pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.” Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă, şi s-au sfătuit să-i omoare. Dar un fariseu, numit Gamaliel, un învăţător al Legii preţuit de tot norodul, s-a sculat în picioare în sobor şi a poruncit să scoată puţin afară pe apostoli. Apoi le-a zis: „Bărbaţi israeliţi, luaţi seama bine ce aveţi de gând să faceţi oamenilor acestora. Căci nu demult s-a ivit Teuda, care zicea că el este ceva, şi la care s-au alipit aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorât, şi toţi cei ce îl urmaseră au fost risipiţi şi nimiciţi. După el s-a ivit Iuda galileeanul, pe vremea înscrierii, şi a tras mult norod de partea lui: a pierit şi el, şi toţi cei ce-l urmaseră au fost risipiţi. Şi acum eu vă spun: „Nu mai necăjiţi pe oamenii aceştia, şi lăsaţi-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veţi putea nimici. Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.” Ei au ascultat de el. Şi, după ce au chemat pe apostoli, au pus să-i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus şi le-au dat drumul. (Faptele apostolilor 5:29-40)

Vă atrag atenţia la cele spuse de Gamaliel şi anume, că “dacă încercarea sau lucrarea aceasta (creştinismul) este de la oameni, se va nimici; dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veţi putea nimici. Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.” Creştinismul este de la Dumnezeu şi învăţătura lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecărui om. De aceea, nimeni din oameni, cu toate persecuţiile organizate împotriva creştinilor, nu au putut să o nimicească pentru că nimeni nu se poate împotrivi lui Dumnezeu şi nu va putea.

Colegul evreu, fiecare evreu şi orice alt om din lumea aceasta trebuie să ştie şi să creadă cuvintele lui Isus care a spus: “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” Dumnezeu să le aducă mântuire evreilor şi tuturor oamenilor.