Asemănările și deosebirile între închinarea după Vechiul și Noul Legământ: scopul închinării

Întrebare:

Ce diferență este între închinarea (înaintea lui Dumnezeu) în Vechiul Legământ și în Noul Legământ (scopul, locașul, modalitațile, ținuta, rezultatele închinării)? Mi-ar place să citesc un articol care să prezinte asemănările și deosebirile? Care a fost scopul lui Dumnezeu?

Să începem cu asemănările. Ambele sisteme de închinare au fost stabilite de Dumnezeu și au ca scop restabilirea relațiilor între om și Dumnezeu. Prin păcat omul s-a despărțit de Dumnezeu, pentru că omul păcătos nu poate fi împreună cu Dumnezeu, care este sfânt. Dar pentru că Dumnezeu iubește pe om și-i dorește binele, a luat inițiativa să restabilească relația, care a fost pierdută în grădina Edenului din pricina neascultării primilor oameni. Dumnezeu este inițiatorul ambelor legăminte. Prin aceste legăminte Dumnezeu a vrut să împlinească o nevoie a omului, de care cei mai mulți nici nu sunt conștienți, și anume mântuirea sufletelor lor.

Scopul Vechiului Legământ (Legământul Legii sau Legea)

Acest legământ este un legământ condiționat:

Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: „Cine va face aceste lucruri, va trăi prin ele”. (Galateni 3:12)

Dumnezeu cunoaștea foarte bine inima omului și, atunci când a încheiat Legământul Legii, a știut că omul cu puterea sa nu va fi în stare să împlinească toate legile și poruncile Lui, dar El a încheiat acest Legământ cu poporul Israel cu un anumit scop:

1. pentru ca să stopeze răutatea, care se înmulțea nespus de mult pe pământ.

Atunci pentruce este Legea? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, pînă cînd avea să vină „Sămînţa”, căreia îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată prin îngeri, prin mîna unui mijlocitor. (Galateni 3:19)

2. pentru ca făgăduința făcută lui Avraam să fie numai pentru cei ce cred în Isus Hristos.

Dar Scriptura a închis totul supt păcat, pentru ca făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos. Înainte de venirea credinţei, noi eram supt paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită. Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă. (Galateni 3:22-24)

3. ca să prezinte lucrarea care urma să o realizeze prin persoana Domnului Isus în Noul Legământ:

În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor… (Evrei 10:1a)

Scopul Noului legământ (Legământul harului)

Acest legământ este și el un legământ condiționat, dar are o singură condiție: credința! Prin credință în Domnul Isus Hristos:

1. suntem eliberați de sub puterea păcatului:

Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentruca trupul păcatului să fie desbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului; (Romani 6:6)

2. suntem iertați de păcatele săvârșite până la pocăință:

 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregei lumi. (1 Ioan 2:2)

3. primim Duhul lui Dumnezeu prin care primim puterea să trăim o viață sfântă, fără păcat:

Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele. (Ezechiel 36:27)

Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într’o oglindă, slava Domnului, şi sîntem schimbaţi în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. (2Corinteni 3:18)

4. suntem justificați înaintea lui Dumnezeu (socotiți neprihăniți) prin răscumpărarea care o avem în Isus Hristos:

Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. (Galateni 2:16)

Articole recomandate: