Ce este rodul preaiubitului dulce pentru cerul gurii Sulamitei din Cântarea Cântărilor 2:3?

Întrebare:

În Cântarea Cântărilor 2:3   este scris “Ca un măr între copacii pădurii aşa este preaiubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.” Vă rog să comentați amplu a doua propoziție. Cu respect pentru ceea ce faceți. Dumnezeu să vă îndrume în a răspunde după voia Lui.

În tot acest pasaj Sulamita vorbeşte la figurat folosind o comparaţie. Ea spune că preaiubitul ei este ca un măr între copacii pădurii şi prin aceasta arată că  pentru ea el este cu totul diferit de toţi alţi bărbaţi din lumea aceasta. Faptul că se referă la umbra lui arată protecţia, pacea şi liniştea pe care o are fiind sub protecţia iubitului său şi în intimitate cu el.

Cu privire la rodul lui care este dulce pentru cerul gurii ei unii oameni răspândesc răstălmăciri abuzive pe Internet pentru că aşa cum  au fost în vremea apostolilor, azi sunt şi mai mulţi care răstălmăcesc Scripturile după placul lor. Prin răstălmăcire ei încearcă să folosească acest text ca să impună practica sexului oral şi cred că tocmai cunoaşterea acestei răstălmăciri şi a provocat întrebarea care mi-a fost adresată.

Contextul este cheia interpretării oricărui text biblic. De aceea, să vedem ce mai este scris în Cântarea Cântărilor despre felul în care îşi foloseşte gura Sulamita în relaţia cu preaiubitul ei:

Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul, (Cântarea cântărilor 1:2)

Sărutările şi cuvintele deosebit de frumoase ale preaiubitului sunt acel rod dulce pentru cerul gurii Sulamitei şi aceasta se vede bine din următorul text:

Cerul gurii lui este numai dulceaţă, şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! – (Cântarea cântărilor 5:16)

Şi Solomon descrie frumos sărutările Sulamitei…

Şi gura ta toarnă un vin ales care curge lin ca răspuns la dezmierdările mele şi alunecă pe buzele noastre când adormim! (Cântarea cântărilor 7:9)

Să rămânem credincioşi Cuvântului lui Dumnezeu şi să ne stăpânim vasul în sfinţenie şi cinste, nu în aprinderea poftelor ca Neamurile care nu cunosc pe Dumnezeu căci voia Lui este sfinţirea noastră.