Ridicarea salariului profesorilor este o mare prioritate

Precum obişnuim să dedicăm fiecare număr nou al Ziarului Liber unui subiect aparte, am ales în acesta să abordăm problemele de care se confruntă sistemul de învăţământ în Moldova şi soluţiile posibile la aceste probleme. Acum ne aflăm la tabăra de studiere intensivă a limbii engleze pe care am organizat-o în cadrul şcolii „Engleza pentru o viaţă nouă”. Am invitat la această tabără şi profesori din şcolile publice cărora le-am oferit posibilitatea să înveţe engleza, biblia şi tastarea rapidă la calculator. Punem deoparte în fiecare zi câte o oră ca să discutăm împreună problemele din sistemul de învăţământ şi apoi să vedem ce putem face împreună pentru depăşirea acestor probleme, măcar în măsura care ne stă în puteri, oricât de puţin ar fi aceasta.

Bineînţeles, problema majoră pe care au scos-o profesorii în evidenţă este salarul exagerat de mic care nu le poate asigura întreţinerea. Profesorii se plâng şi noi toţi suntem martori ai faptului că guvernarea nu are în lista priorităţilor ridicarea remunerării pentru ei. Pe de altă parte, peste tot se vorbeşte despre tendinţa de a ne integra în structurile europene cu orice preţ. Mihail Kogâlniceanu spunea: „Dacă ţara (…) trebuie să aibă un loc în concertul Europei (…) apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerţ, decât numai prin învăţământ.” Acesta este un mare adevăr şi ne rugăm să ajungă a fi văzut şi înţeles de oamenii din fruntea statului cărora poporul le-a încredinţat puterea de a lua decizii.

Încă în august 2006, potrivit datelor Ministerului Educaţiei şi Tineretului, în şcolile din raioanele, oraşele şi municipiile Moldovei nu ajungeau 2163 de pedagogi. Având în vedere că statul a ridicat salarul foarte puţin de atunci, iar preţurile au crescut şi unele chiar s-au dublat, ne putem da seama că deficitul de cadre didactice a crescut şi mai mult în şcoli.

În discuţiile de la tabără, D-na Alexandra, care este profesoară de limbă engleză în Străşeni, spunea că îi place mult specialitatea şi că doreşte să o profeseze, dar nu poate face faţă familiei cu salarul de 800 de lei pe care îl primeşte. Mai mult, profesorii mi-au spus că se apropie începutul anului şcolar când fiecare din ei va avea de cheltuit aproape un salar pentru aşi procura rechizitele necesare în procesul didactic şi aici iar şcoala nu le poate pune nimic la dispoziţie.

La un moment, cineva din profesori spunea că se face impresia că statul special creează această situaţie prin care profesorii să plece din ţară şi astfel să fie afectat sistemul de învăţământ. Ziceau că astfel, autorităţile parcă ar vrea ca oamenii să fie cât mai puţin educaţi şi mai uşor de manipulat. Nu vrem să credem aceasta şi înţelegem că situaţia din ţară într-adevăr nu este uşoară economic, dar totuşi, avem nădejde că eroismul profesorilor de azi va ajunge să fie apreciat de autorităţi, de părinţi şi de elevi. Trebuie să înţelegem că învăţământul calitativ, educarea naţiunii este o mare prioritate şi doar prin transmiterea valorilor adevărate putem să supravieţuim ca şi popor şi să propăşim. Dumnezeu ne vorbeşte în Sfintele Scripturi cât de importantă este învăţătura când zice:

Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate de la ele. N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti! Iată începutul înţelepciunii; dobândeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobândeşte priceperea. Înalţ-o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa. Ea îşi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească. (Proverbele lui Solomon 4:5-9)