Mi-a plăcut foarte mult eseul scris de o prietenă, pe care vreau să-l citiți și dvs. Cred că este foarte talentată și cred că fiecare copil trebuie să se raporteze la mama sa cu așa o atitudine.
Lumea, un lucru straniu dar atât de plăcut, îmi dă niște senzații de victorie. Stând jos pe iarbă și privind la cerul senin, îmi imaginez cum mă pierd iarăși în ochii tăi verzi, ce se aseamănă cu o furtună de dragoste aprinsă. Nu îmi pot imagina viața fără sfaturile tale, ești mereu aproape, gata să mă ajuți.
Tu privești lumea cu alți ochi, în ochii tăi văd mereu bucurie, speranță și raze de soare ce pătrund adânc în inima mea, semănând acolo semințe de dorințe înflăcărate. Mereu împarți zîmbete tuturor, dar ei ție mai puțin, ai grijă de ei, dar ei de tine mai puțin, tu mereu semeni speranțe în inima lor, dar alții îți fac doar inversul. Prinvind la tine, la ființa ta plăpândă și gingașă, am învățat să sper, să lupt, să apreciez, dar mai presus de toate am învățat să semăn dragoste și să-mi arăt mulțumirea pentru tot ce am, tot ce sunt este datorița ție. Îmi imaginez că ai niște aripi pe care le văd doar eu, am început să cred în minuni doar datorită ție. Cuvintele tale sunt ca vraja ce mă leagă strâns în funiile dragostei. Aș putea spune că ești asemenea unei orhidei, dar tu ești mult mai minutată, aș vrea să-ți privesc ochii mai mult ca să-mi potolesc setea, dar cât nu i-aș privi, nici măcar zece vieții, tot nu m-aș sătura de ei. Vorbele tale îmi încălzesc și-mi înviorează sufletul. Ele sunt exact ca o melodie ce mereu sună în mintea mea și chiar de aș vrea, nu le-aș putea uita. Ești apa dulce și cristalină din izvor, de care are nevoie orice făptură. Cu tine pot să cred că lumea este a mea, pot să visez lucruri tainice, să descoper noi secrete ale lumii să cercetez orice colțișor al Pământului, să zbor la mii de ani lumină și să înving aripa morții. Ești o lumină tainică pe-a mea cărare, o ființă plină de pace ce este mereu visătoare și zâmbitoare. Faci totul posibil din imposibil și dintr-un om ca mine o fiiință unică, ce poate gândi liber și spera așa cum m-ai învâțat tu. Acum, aș vrea să-mi exprim recunoștința printr-un simplu cuvânt, dar care vine din adâncul inimii… Mulțumesc!
Ai semănat în mine bucuria și dorința de-a merge mai departe și pas cu pas mergem înainte semănând terenuri de dragoste, ce vor da roade bogate. Ești un om minunat în tot ce faci tu, o prezență divină. Ai provocat în mine o trezire, în gândul meu și în atitudinea mea față de tot ce mă înconjoară. Tu ai născut în inima mea un izvor de dragoste ce curge neîncetat. Vreau ca focul tău să nu se stingă niciodată. Mulțumesc că ai pus în mine multă dragoste, doar dragostea ne dă sperantă și fără dragoste nimic nu există. Ea este luciul comorilor și zborul păsărilor. Dragostea, parfumul vieții, nu este un simplu cuvânt, ea mereu iubește și la nevoie se jertfește. Cu ajutorul ei toate devine posibile și descoperi că doar puterea ei ne face să zburăm până la stele. Aceasta m-ai învățat tu, m-ai învățat să privesc lumea cu alți ochi, și eu îți mulțumesc!